Pe 9 mai anul acesta, 13 deputaţi şi senatori PSD şi un deputat PPDD depun la Camera Deputaţilor o iniţiativă legislativă menită aparent să pună în concordanţă Legea CNSAS cu decizia Curţii Constituţionale.
În expunerea de motive, iniţiatorii preiau aproape integral motivarea Curţii Constituţionale şi propun reformularea articolului relevant din lege, prin scoaterea celor două sintagme care au căzut la testul de constituţionalitate. Numai că în noua formulare a articolului, mai există o modificare, de care iniţiatorii nu spun absolut nimic în expunerea de motive.
Şopârla strecurată în propunerea legislativă
În vechea lege se spunea că pentru ca o persoană să fie declarată colaborator, trebuia ca informaţiile oferite Securităţii să fi „vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”. În propunerea celor 13 parlamentari, se spune că informaţiile trebuie să fi „lezat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”. Modificarea este crucială pentru soarta procesului de deconspirare a poliţiei politice. În prima situaţie, era suficient ca informaţiile oferite să fi fost de natură să lezeze drepturi şi libertăţi, fără a le fi şi lezat efectiv.
În noua formulare, e obligatoriu ca CNSAS să dovedească faptul că informaţiile au lezat efectiv drepturi şi libertăţi. Or pentru asta e nevoie ca investigaţiile să se extindă şi asupra celor care au fost victimele turnătorilor – care de multe ori fie au decedat, fie nu se mai află în ţară. Iar dacă sunt identificate acte de represiune asupra victimei, trebuie, de aemenea, dovedit că exact acele informaţii oferite de turnător, şi nu altele, au avut drept rezultat represiunile statului comunist. În noile condiţii, sarcina CNSAS devine, practic, imposibilă.
Citește mai multe aici