Impactul narațiunilor anti-europene în ultimul an, în online-ul din România (presă și rețele sociale)
Freedom House România a organizat marți, 1 noiembrie 2023, seminarul „Confruntarea cu dezinformarea și propaganda înaintea unui breaking news”.
Invitați:
- Sonja Gebauer, șefa serviciului de presă, protocol şi relaţii publice, consilier politic al Ambasadei Germaniei;
- Bianca Toma, Centrul Român pentru Politici Publice (CRPE) – „Dezinformarea antieuropeană în România – audiențe și impact, actori și rețele de știri false”;
- Nicolae Țibrigan, expert în combaterea dezinformării, vorbitor de limba rusă: „Propaganda rusă în Europa”;
- Marcel Fürstenau, biroul Deutsche Welle din Berlin: „Ce face echipa de fact checking din Deutsche Welle împotriva știrilor false”
- Răzvan Chiruță, redactor-șef PRESShub – „Dezinformarea virală”.
Eveniment organizat cu sprijinul Ambasadei Republicii Federale Germania București și Goethe Institut.
- Marți, 𝟑𝟎 𝐦𝐚𝐢 𝟐𝟎𝟐𝟑, 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟎:𝟎𝟎 – 𝟏𝟑:𝟎𝟎 / Rectoratul Universității din București – 𝐀𝐦𝐟𝐢𝐭𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥 „𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐌𝐢𝐡𝐚̆𝐢𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮” (𝐞𝐭𝐚𝐣𝐮𝐥 𝟏), 𝐒̦𝐨𝐬𝐞𝐚𝐮𝐚 𝐏𝐚𝐧𝐝𝐮𝐫𝐢 𝟗𝟎 (cartierul Cotroceni)
Centrul Român de Politici Europene, alături de Freedom House România și invitații săi, vă așteaptă în Amfiteatrul „Ioan Mihăilescu”, Universitatea din București (Rectorat), Șoseaua Panduri 90, la o dezbatere despre 𝐢𝐦𝐩𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐧𝐚𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐚𝐧𝐭𝐢-𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞 𝐢̂𝐧 𝐮𝐥𝐭𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐚𝐧, 𝐢̂𝐧 𝐨𝐧𝐥𝐢𝐧𝐞-𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 (𝐩𝐫𝐞𝐬𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐫𝐞𝐭̦𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞). Discutăm și despre cum au funcționat soluțiile de combatere a dezinformării – într-o analiză recentă a CRPE.
𝐍𝐚𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐧𝐭𝐢-𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞 țintesc în acest moment publicul larg și induc neîncredere nu doar în valori și principii, ci și în produse și servicii, consum, piața liberă, tehnologie și servicii digitale, decizii de politică publică, măsuri concrete la crize și provocări iminente.
𝐍𝐚𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐧𝐭𝐢-𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞 fac parte dintr-un discurs anti-Occident care nu este nou, însă intensitatea cu care ele se răspândesc este fără precedent. Impactul în mentalul colectiv se vede deja: tendințele, confirmate de recente barometre europene și naționale, arată că încrederea publicului românesc în UE scade. Discutăm despre soluții și instrumentele cu care putem combate acest fenomen.
Alături de noi:
- 𝐁𝐢𝐚𝐧𝐜𝐚 𝐓𝐨𝐦𝐚, Centrul Român de Politici Europene, despre 𝐂𝐮𝐦 𝐚𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐧𝐚𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐧𝐭𝐢-𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞 𝐢̂𝐧 𝐨𝐧𝐥𝐢𝐧𝐞-𝐮𝐥/𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐬̦𝐢 𝐜𝐮𝐦 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐢
- 𝐈𝐮𝐥𝐢𝐚 𝐒𝐭𝐚̆𝐧𝐨𝐢𝐮, www.context.ro, start-up media dedicat jurnalismului de investigație, despre 𝐑𝐞𝐭̦𝐞𝐚𝐮𝐚 𝐦𝐢𝐧𝐜𝐢𝐮𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫: 𝐜𝐢𝐧𝐞 𝐫𝐚̆𝐬𝐩𝐚̂𝐧𝐝𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐚𝐠𝐚𝐧𝐝𝐚 𝐩𝐫𝐨-𝐊𝐫𝐞𝐦𝐥𝐢𝐧, 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐩𝐢𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞𝐳𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐢̂𝐧 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐚
- 𝐀𝐧𝐚 𝐌𝐨𝐜𝐚𝐧𝐮, Funky Citizens și Factual.ro, despre 𝐂𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐯𝐚̆𝐝 𝐧𝐚𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐧𝐭𝐢-𝐨𝐜𝐜𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭 𝐢̂𝐧 𝐮𝐥𝐭𝐢𝐦𝐢𝐢 𝟓 𝐚𝐧𝐢 𝐬̦𝐢 𝐜𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐮𝐫𝐜𝐚̆ 𝐟𝐚𝐜𝐭-𝐜𝐡𝐞𝐜𝐤𝐢𝐧𝐠-𝐮𝐥
- 𝐑𝐚̆𝐳𝐯𝐚𝐧 𝐂𝐡𝐢𝐫𝐮𝐭̦𝐚̆, editor coordonator Press Hub România Freedom House România, despre 𝐂𝐮𝐦 𝐚𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞𝐳𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐧𝐭𝐢-𝐔𝐄 𝐢̂𝐧 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐚 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥𝐚̆
Dezbatem soluții și amenințări cu:
- 𝐎𝐜𝐭𝐚𝐯𝐢𝐚𝐧 𝐏𝐨𝐩𝐚, Directoratul Național de Securitate Cibernetică
- 𝐁𝐨𝐠𝐝𝐚𝐧 𝐎𝐩𝐫𝐞𝐚, Universitatea din București, Facultatea de Jurnalism și Stiințele Comunicării
- Moderator: 𝐀𝐥𝐢𝐜𝐞 𝐈𝐚𝐜𝐨𝐛𝐞𝐬𝐜𝐮
𝐕𝐚̆ 𝐚𝐬̦𝐭𝐞𝐩𝐭𝐚̆𝐦. 𝐈̂𝐧𝐬𝐜𝐫𝐢𝐞𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭 la următoarea adresă https://shorturl.at/iqF27
Peste 7.000 de postări sau știri au fost publicate în ultimul an în online pe manipularea anti-europeană „UE ne obligă să mâncăm insecte” și peste 3.900 pe cea privind identitatea digitală europeana, arată o cercetare coordonată de Centrul Român de Politici Europene și Freedom House.
Cercetarea a fost prezentată marți, 30 mai, în cadrul evenimentului „Dezinformările anti-europene în România – impact și audiențe, actorii și rețele de fake news” – link AICI: https://www.facebook.com/events/173145772085405/
A fost o dezbatere interesantă, pornind de la studiul menționat, prezentat de coordonatoarea sa, Bianca Toma.
Au avut prezentari interesante Iulia Stănoiu, de la Context, care a arătat conexiunile din rețeaua dezinformatorilor români, și Ana Mocanu, de la Factual, care a oferit metode de identificare și explicare a falsurilor din spațiul public.
Bogdan Oprea, de la Facultatea de Jurnalism, Octavian Popa, de la DNSC, și Răzvan Chiruță, de la PRESShub, au venit cu soluții pentru o mai eficientă luptă cu dezinformările pe teme europene și nu numai.
Evenimentul a fost moderat de Alice Iacobescu.
- PRESShub (30 mai 2023):
Care a fost impactul narațiunilor anti-europene în ultimul an, în online-ul din România (presă și rețele sociale) și cum au funcționat o parte din soluțiile de combatere a dezinformării.
La ce ne-am uitat:
- Care sunt narațiunile anti-europene frecvent circulate în ultimul an (aprilie 2022 – aprilie 2023) în presa online, TV și social media;
- Care este impactul în rândul cititorilor (audiențe, interacțiuni, influenceri);
- Cum au fost demontate aceste narative și dezinformările legate prin comunicarea publică și politică, prin de presa, prin alți actori;
- Care este impactul fact checking-ului comparativ cu al dezinformărilor și știrilor false;
- Studii de caz: naratiuni anti-europene ce au vizat măsuri ale UE privind schimbările climatice (mâncare, agricultură, consumatori, reducerea emisiilor), politici și instrumente digitale (identitatea digitală, portofelul digital), strategii pentru mobilitate urbană durabilă („Orașul de 15 minute)
- Freedom House România (30 mai 2023):
Cine îi îndepărtează pe români de Uniunea Europeană?
Da, se întâmplă.
Iar mentalul colectiv este zilnic intoxicat de narațiuni inventate, false, periculoase care alimentează frici și frustrări și cultivă neîncredere.
- Ce ne îngrijorează: Am înregistrat un minim istoric al încrederii românilor în UE în 2022 (43%). Anul aceasta doar unul din doi români crede că apartenența României la UE este un lucru bun (față de peste 70% în 2007).
- Trebuia să știm cine, cu ce, pe ce canale și în ce rețele intoxică publicul românesc cu narative anti-europene.
- Am analizat care au fost în 2022 și 2023 narativele anti-UE promovate de conspiraționiști, eurosceptici, naționaliști și populiști sau de manipulatorii pe discurs populist (din păcate, politicieni).
Mâine, 30 mai, vă arătăm tot în dezbaterea „Dezinformările anti-europene în România – impact și audiențe, actorii și rețelele de fake-news”
Lăsăm aici doar trei idei (neliniștitoare)
- Narațiunile anti-occident și anti-europene sunt în creștere, se răspândesc, canalele se multiplică, câștigă audiență și validare chiar din mainstream-ul politic românesc.
- Audiențele conspiraționiștilor și jucătorilor pe discurs populist nu sunt de neglijat și, pe unele teme, canalele lor domină topul audiențelor ca impact (exemplu: narative false legate de identitatea digitală și moneda digitală).
- Sunt narațiuni pe care putem vorbi despre un asalt al discursului anti-european fără ca relatările obiective, explicative, informative să fie relevante ori să conteze în audiență ori interacțiunile publicului larg.
Vestea bună este însă că nu vom râmâne doar îngrijorați.
Soluții pe termen scurt și lung există și sunt parte a discuției.
Vă așteptăm mâine, la Universitatea din București (clădirea Rectorat), Șoseaua Panduri 90 (Cotroceni – stația de metrou Academia Militară) – etajul 1 – Amfiteatrul „Ion Mihailescu”. (Centrul Roman de Politici Europene – CRPE – 29 mai 2023)
Conferința „Filmul captivant al știrilor false și cum îl demontăm. Principalele teme anti-europene”
De la „cipurile 5G” la „conspirația vestului” și, mai recent, la opiniile privind ne-susținerea refugiaților din Ucraina – o serie de teme controversate inundă zi de zi canalele media și rețelele sociale. Cum știm ce este fals și ce este corect, ce efect au acestea asupra vieții personale și sociale, inclusiv asupra susținerii apartenenței la UE și a valorile europene?
O conferință organizată de G4Media Dezbaterea este organizată în cadrul proiectului „Cine și cum: combaterea dezinformării care îndepărtează cetățenii de proiectul european”, susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) cu atribuții delegate de Comisia Europeană. (G4Media – 20 martie 2023)