Începând cu 2010, Freedom House România și-a asumat un rol în a sprijini dezvoltarea jurnalismul de investigație în România. De-a lungul anilor am implementat patru proiecte pentru a stimula dezvoltarea acestui tip de jurnalism ca instrument independent și valoros în lupta împotriva corupției, a criminalității organizate și a traficului de persoane.
Proiectul STOP-AT
Proiectul STOP-AT abordează o componentă de informare și conștientizare a pericolelor traficului de persoane, precum și o componentă de training în vederea îmbunătățirii accesului la justiție eficace și la servicii de calitate a victimelor traficului de persoane. STOP-AT implementează campanii naționale de conștientizare. În acest sens vor fi utilizate 10 instrumente de comunicare dezvoltate în proiect pentru informare în mediul online și în spații publice, precum și alte materiale de informare vizuală dezvoltate de actori publici sau privați în vederea completării cu succes a campaniilor demarate anterior la nivel național.
Proiectul este derulat de Asociația Valoare Plus în parteneriat cu Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică, Group 4 Media Freedom and Democracy, Asociația Cultural Socială Economică Christiana, Freedom House România și Serviciul Iezuiților pentru Refugiați din România și beneficiază de o finanțare în valoare de 228.675 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Agenda Campaniei de Conștientizare privind Traficul de Persoane (2 martie – 3 martie 2022 / ONLINE)
Miercuri, 02.03.2022
16:00-17:30: „Diferența dintre proxenetism si trafic de persoane – aspecte practice si legislative”
Silvia Tăbușcă, Coordonator Program Securitate Umană ECLER
17:30-19:00: „Traficul de persoane – realitatea crudă de sub ochii tuturor. Studii de caz”
Oana Ruxandra Panaitatu, Procuror DIICOT și Carmen Lidia Nicuță, Procuror DIICOT
Joi, 03.03.2022
16:00-17:30: „Combaterea traficului de persoane din perspectiva identificării și detectării victimelor traficului de persoane”
Ioana Popescu, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate
17:30-19:00: „Rolul jurnaliștilor în expunerea cazurilor de trafic: cazul Țăndărei”
Alex Costache, jurnalist G4Media și Cosmin Savu, jurnalist ProTV
„Prin acest webinar ne-am propus să-i familiarizăm pe ziariștii care s-au înscris în proiect cu aspectele date de traficul de persoane. Astfel, Silvia Tăbușcă, presedinte ECLER a prezentat difernețele dintre proxenitism și trafic, doamnele procuroare Panaitotu și Nicuță, de la DIICOT, au vorbit despre dificultățile anchetării și probării acestor cazuri. Am invitat și un ziarist să vorbească ziariștilor, Cosmin Savu de la „România, te iubesc!” care a prezentata cazul Țăndărei și capacitatea extrem de redusă a statului de combatere a fenomenului. Participanți au fost ziariști din presa locală și centrală, care vor fi coordonați de către un ziarist de investigații cu experiență pentru a aborda subiecte din domeniul traficului de persoane.”
* * *
„Pot să vă iau în brațe”, a întrebat-o timid o adolescentă pe Larisa Butnariu, supraviețuitoare a traficului de persoane, care a venit la Pitești să le vorbească copiilor despre capcanele pe care le folosesc rețelele de racolare.
Peste 50 de tineri au ascultat-o sâmbătă, 9 iunie, vorbind despre cum a ajuns chiar ea să fie traficată, cum a scăpat din iadul exploatării sexuale și cum luptă acum pentru ca alții să nu mai treacă prin asta.
Tot sâmbătă, Răzvan Chiruță, redactor-șef PRESShub, le-a explicat tinerilor de ce nu trebuie să trimită niciodată poze indecente nu doar necunoscuților, dar nici măcar prietenilor, de ce nu trebuie să redistribuie fotografii cu persoane aflate în situații vulnerabile și la ce trebuie să fie atenți pentru a nu deveni victimele așa numiților „lover-boy”.
„Atelierul pentru tineri – informare și conștientizare a riscurilor traficului de persoane”, organizat la Pitești, continuă duminică cu o prezentare despre prevenirea exploatării sexuale și identificarea potențialelor cauze, susținută de Silvia Tăbușcă, expert ECLER, și o discuție despre investigațiile jurnalistice publicate de PRESShub, susținută de jurnalista Flavia Drăgan. Evenimentul a fost organizat sub egida „Semnalăm Traficul, Oprim Pericolul – AntiTrafic (STOP-AT)”, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Organizatori: Asociația Valoare Plus, în parteneriat cu Asociația Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică (ECLER), Group 4 Media Freedom and Democracy Association (G4M), Asociația Cultural Socială Economică Christiana (CHR), Fundatia Freedom House România (FHR), și Asociația Serviciul Iezuiților pentru Refugiații din România.
Despre Programul Active Citizens Fund România
Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile.
Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.”
Primul nostru program – Supporting Investigative Journalism (2010-2013) – și-a propus să profesionalizeze jurnaliştii de investigaţie, să stimuleze şi sprijine direct şi indirect această specie publicistică. Proiectul s-a axat pe seminare, stagii de pregătire la Bureau of Investigative Journalism la Londra și grant-uri de 1000 EUR.
Un al doilea proiect dezvoltat de FHR și finanțat de Ambasada Statelor Unite și Ambasada Franței în România este Grants for Investigative Journalism. S-a axat pe formarea și profesionalizarea jurnaliștilor prin ateliere, dar și pe susținerea lor financiară. Printre participanții atelierelor din acest proiect se numără și: Cosmin Savu, care a scris un articol despre implicarea Agenţiei Domeniilor Statului în tranzacții ilegale de terenuri sau Paul Ciurari, jurnalistul care a expus o schemă de bani ce implica oficiali din Ministerul Sănătății, firme de consultanță și datele statistice referitoare la pacienții români.
Ulterior, am continuat cu proiectul Digital enhancement tools for investigative journalists (2015-2016), care s-a concentrat pe sprijinirea jurnaliștilor în traducerea articolelor, investigațiilor și rapoartelor lor în piese mai atractive din punct de vedere vizual (prin utilizarea instrumentelor digitale pentru ilustrarea cu hărți, date și infografice). În plus, în cadrul seminariilor, cu peste 50 de participanți, Freedom House România a oferit jurnaliștilor instrumente și servicii online, open sources și baze de date relevante privind spălarea banilor.
Între 2016 și 2018, am derulat un program alături de partenerii noștri din Bulgaria (Risk Monitor) și Italia (RISSC) privind criminalitatea organizată și traficul de persoane – Recovery of Assets Resulted from Human Trafficking – și finanțat de către Comisia Europeană. Acesta a reprezentat o bază pentru îmbunătățirea capacităților jurnaliștilor, magistraților și ofițerilor operativi în anchetarea și urmărirea penală a traficului de persoane. Freedom House România a organizat ateliere pentru 140 de participanți în trei țări (România, Bulgaria și Italia).
Unul dintre cele mai esențiale rezultate ale proiectului a fost prima expunere jurnalistică a cazului Țăndărei asupra traficului de minori, una dintre cele mai violente rețele criminale europene care acționează în diferite țări ale Uniunii Europene. Printre cele mai relevante articole care s-au dezvoltat în acest program sunt investigația lui Sebastian Oancea Loverboy și cel al Inițiativei pentru o Justiție Curată, vizând cazul Țăndărei. Raportul final al acestor investigații poate fi găsit aici.
Ultimul și actualul nostru proiect – Journalists against Organized Crime (2019-2020) – s-a concentratat în primul rând pe victimele traficului de persoane și pe creșterea gradului de conștientizare prin jurnalismul de investigație, prin îmbunătățirea abilităților jurnaliștilor și publicarea articolelor de investigație la nivel local și național.
De-a lungul programului, am organizat ateliere în cadrul cărora participanții au deprins cum pot gestiona investigațiile privind traficul de persoane de la jurnaliști experimentați precum Andrei Ciurcanu și Agent Green, cât și de la experți – Silvia Tabusca, Bernie Gravett și Mihai Cazacu.
Anchetele au acoperit subiecte referitoare la criminalitatea organizată, în special traficul de persoane, traficul de organe, metoda loverboy, traficul de droguri și contrabanda. Acestea pot fi găsite atât pe presshub.ro, pe justitiecurata.ro, cât și pe alte mijloace de comunicare naționale, precum Libertatea și G4Media.
„Într-o perioadă în care presa a ajuns atât de jos, e nevoie de cineva care să încurajeze jurnaliştii pentru a realiza investigaţii. Investigaţiile sunt acel gen al presei în care nu poţi fenta munca. Dacă un reportaj îl mai poţi scrie de la masa unei cârciumi din satul Popricani Vale între două beri, într-o investigaţie jurnalistul trebuie să muncească pe brânci pentru fiecare rând pe care îl pune pe hârtie. Iar când în presa de astăzi calitatea muncii unui reporter începe să fie analizată greşit de patron după „numărul de vizualizări” şi nu după impactul real asupra societăţii, atunci nu prea îţi mai vine să faci anchete ci să alergi după fustele vedetelor de mâna a treia”
„Acest program a fost probabil unica șansă de a realiza cât de cât profesionist subiectul pe care l-am propus, altfel nu aș fi putut să-l documentez cu 2-3 deplasări în mijlocul membrilor sectei și să vorbesc cu cel care o conduce. Trebuie să recunosc că astfel de programe sunt probabil unele din puținele oportunități pentru ca în presa autohtonă să apară subiecte care să fie mai mult decât un titlul „senzațional” (pentru că presa românească este una de titluri, nu una de conținut), materiale în care conținutul să fie la fel de bun sau poate chiar mai bun decât titlul articolului”
„Programul reprezintă un fel de şoc (electric) administrat mie şi asta nu cred că doar mie, ci tuturor jurnaliştilor care au participat la program. Mi-am asumat pentru a doua oară statutul de jurnalist freelancer. Mi-am dat seama că cel puţin instituţiile nu mai pun întrebări referitoare la apartenenţa la o instituţie de presă. Lucru bun! M-am simţit om liber realizând materialele sprijinite de Freedom House. Oricât de penibil sună, repet, m-am simţit un om liber, fără nimic de pierdut. Asta face Freedom House”
„Grant-ul GIJ pentru mine reprezintă un important act de încredere. Când nici măcar colegii mei nu credeau că această investigație poate fi dusă la bun sfârșit, Freedom House România a avut încredere în mine. Cu ajutorul și încurajarea lor am reușit să dovedesc că se poate face jurnalism de investigație și în presa maghiară din România, într-o comunitate relativ mică, departe de ambele centre de putere, București și Budapesta”
„Fără acest grant cu siguranță nu s-ar fi făcut ancheta despre Institutul Cantacuzino. Au mai fost și alți jurnaliști care au acoperit subiectul dar au făcut ancheta la telefon, intervievații mi-au spus acest lucru, și nu pe teren cum ar fi fost normal. Dacă nu ar fi fost acest grant nu mi-aș fi permis să lucrez la anchetă timp de 2 luni, să o documentez atât de bine, să cunosc oamenii care contau cu adevărat și să aprofundez subiectul”
„Am peste treisprezece ani de experiență de televiziune, din care șase în domeniul social și investigații, dar datorită grantului oferit de Freedom House am realizat prima anchetă scrisă, publicată online. Am avut, așadar, ocazia sa invat cum sa concep o anchetă pentru un alt mediu de publicare decât cel cu care eram obișnuită, am avut șansa să lucrez cu un editor de la care să învăț, Paul Radu. Fără grantul Freedom House nu știu dacă m-as fi îndreptat și spre zona online”