Moartea democrației liberale este proclamată chiar la granița de Vest a României, în inima Europei cum s-ar spune, nu numai dincolo de Marea Neagră.
Viktor ORBAN afirmă că se uită spre Rusia, Turcia, China, India ori Singapore ca surse de inspirație care să înlocuiască modelul democratic occidental.
Nu e musai ca modelul lui Orban să fie democratic, important e să nu fie liberal, spunea premierul ungar săptămâna trecută la Băile Tușnad. Statului asistenția socialist vrea să îi opună un „stat al muncii”.
Concentrați exclusiv pe aspectele naționaliste ale intervențiilor premierului Orban, jurnaliștii români nu au dat multă atenție celor mai grave accente din discursul și acțiunile sale.
În Ungaria s-a înființat o comisie parlamentară de monitorizare a străinilor care finanțează ONG-uri și ar influența astfel opinia publică maghiară.
Sunt vizate de fapt fondurile norvegiene, Norvegia punând la dispoziție finanțare pentru ONG-uri în fostele state comuniste care au aderat la Uniunea Europeană. Unele dintre ONG-urile finanțate de Norvegia critică politica lui Orban și acțiunile unor moguli media apropiați.
Dar nu norvegienii cei care au câștigat influență prin susținerea unor ONG-uri, ci direct Rusia lui Putin, care a dobândit susținere la cel mai înalt nivel în Ungaria în ultimii ani.
Iar înființarea unei comisii parlamentare de veghere a ONG-urilor finanțate din Apus arată cât de contagios e putinismul.
Este traseul dramatic al unui personaj, Viktor ORBAN, care s-a lansat curajos în 1989 cu acel «Rușilor, plecați acasă!» (rostit la reînhumarea lui Imre Nagy) și cu o viziune pro-capitalistă, pentru a ajunge acum, după 25 de ani, să fie un pilon vital al Rusiei în centrul Europei și să caute la Răsărit soluții pentru problemele actuale.
Interesant este că în România deputatul PSD Bogdan DIACONU, mare oponent al lui Orban și al Ungariei, scrie revoltat „ne-am săturat de Ungaria”, dar are exact aceeași viziune putinistă ca Viktor ORBAN în ceea ce privește finanțarea fundațiilor din străinătate.