Clădiri de patrimoniu dispărute, mutilate, lăsate în paragină, nepăsare, corupție și ignoranță – despre toate acestea scriem în proiectuul Freedom House România: „Orașul uitat. Dă viață monumentelor!” identificăm cauzele care ne-au adus în această situație, căutăm soluții prezentăm exemple fericite, cu oameni extraordinari, care au reușit să restaureze astfel de clădiri, să le dea viață și să le transforme în afaceri de succes.
VIDEO Cum se poate transforma o ruină într-un monument premiat internațional. Studiu de caz: Palatul Cultural din Blaj
Palatul Cultural din Blaj a stat în paragină timp de 16 de ani, până în 2011, când primăria l-a cumpărat şi a organizat un concurs de idei pentru restaurarea clădirii. Lucrările au început în 2013 şi s-au finalizat anul trecut, după o investiţie de 1 milion de euro. Rezultatul a fost atât de spectaculos încât, recent, proiectul a primit premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural 2017/Premiile Europa Nostra, cea mai înaltă distincție din Europa în domeniul patrimoniului.
Bucuresti: Cum a ajuns Hanul Solacolu, monument istoric de secolul XIX, o ruină. Cum poate fi salvat?
Hanul Solacolu, construit în 1859, la comanda fraților Solacoglu din Istanbul, considerat de specialiști una dintre cele mai valoroase clădiri de acest gen din Capitală, se află în prag de colaps. Tencuiala şi ornamentele de pe faţadă au început să cadă, acoperişul şi zidurile interioare s-au prăbuşit, o bucată din trotuarul din faţa hanului s-a surpat. Pe lângă faptul că se pierde o clădire valoroasă, zidurile rămase riscă să cadă oricând peste trecători și să se producă o tragedie.
Constanta: Sinagoga askenază, în ruine de 20 de ani, ar putea fi consolidată si restaurată de Compania Națională de Investiții
Sinagoga așkenază din Constanța, construită în anul 1911, în stil maur, este lăsată în paragină de peste 20 de ani. Imobilul aparține Comunității Evreilor din Constanța, iar proprietarii nu au făcut nimic după 1990 să conserve clădirea, aceasta fiind încadrată în clasa I de risc seismic. Abia recent, după ce presa și comunitatea locală au sesizat că se pierde o clădire valoroasă, proprietarii au făcut un proiect de restaurare și consolidare, iar lucrările ar urma să fie făcute prin intermediul Companiei Naționale de Investiții, a declarat Sorin Lucian Ionescu, președintele Comunității Evreilor din Constanța, pentru justitiecurata.ro. Dosarul a fost depus la CNI, însă compania nu a făcut deocamdată licitația pentru desemnarea constructorului.
Constanța: Palatul Reginei Maria, vândut la preț de apartament de lux. DNA cere anularea vanzarii
Palatul Regal din stațiunea Mamaia a fost vândut, în anul 2003, de compania de stat SC Mamaia SA ,firmei SC Light System SRL, la prețul unui apartament de lux. Un an mai târziu, Primăria Constanța a vândut și curtea palatului, în suprafață de 1,5 hectare, aceluiași proprietar, cu 23 euro/mp, deși pe piața imobiliară un metru pătrat din stațiune valora între 200 și 300 euro/mp. Deoarece imobilele sunt monumente istorice de categoria A, iar tranzacțiile s-au făcut fără acordul Ministerul Culturii, DNA cere anularea contractelor de vânzare. Procesul este în desfășurare. SC Light System SRL are un acționariat stufos și controversat din preajma unor afaceriști și oameni politici celebri: Alexandru Bittner, Dorin Cocoș și Sorin Ovidiu Vântu.
Povestea cu final fericit a Casei Zoller din Iași. O avocată a investit cât „într-un bloc” pentru a restaura monumentul istoric
O casă evreiască veche de un secol a fost restaurată de o avocată din Iași, care a avut nevoie de trei ani și de sute de mii de euro pentru a da viață monumentului istoric. Imobilul, amplasat în zona centrală a orașului, pare o bijuterie pierdută în imaginea urbanistică din zonă. În stânga și în dreapta clădirii reabilitate, alte monumente istorice stau să cadă. Avocata spune că a investit cât „într-un bloc” pentru restaurarea Casei Zoller , dar și că a adunat zeci de kilograme de hârtii reprezentând toate avizele pe care a fost nevoită să le obțină în timpul lucrărilor.
Roman: Biblioteca municipală, monument istoric, salvată prin implicarea cetățenilor
Atunci când politicul nu are voință, societatea civilă este cea care poate întoarce lucrurile în favoarea cetățenilor. Un asemenea ”experiment” a avut loc în buricul Moldovei, în urmă cu șase ani, când peste 8.000 de cetățeni au semnat o petiție care a dus la salvarea uneia dintre cele mai frumoase clădiri din Roman: casa Vasile Ioachim, sediul Biblotecii Municipale ”George Radu Melidon”. În comparație, la alegerile de pe 11 iunie 2017 au ieșit la vot circa 18.300 de persoane.
Casa Damadian, bijuteria arhitectonică a unui norvegian îndrăgostit de Constanța veche
Casa Damadian a fost construită în anul 1894, de o familie de germani care a ales să locuiască în zona veche a Constanței, pe vremea când această parte a orașului era pustie, înconjurată doar de mare. După moartea proprietarului, Alice Wegener, casa și terenul aferent au fost vândute în mai multe rânduri până când, în cele din urmă, la începutul secolului XX, au ajuns la o familie de armeni. Armenag și Haigouhy Damadian au finalizat construcția în anii ’20, după planurile arhitectului Victor Ștefănescu, și au adus-o la forma ei finală, sub care a devenit cunoscută drept Casa Damadian.
București: 100 de ani de tradiție aruncați la gunoi. Fosta Fabrică de bere Rahova, între ruină și pericol public
Fabrica de bere Rahova, fostă Bragadiru, cu o tradiție de 100 de ani în spate, este astăzi în ruină și pericol public. Aflată la 10 minute de mers pe jos de Piața Unirii din București, pe un teren de câteva zeci de mii de metri pătați, fabrica a fost abandonată după Revoluție și privatizată în anul 1998. Procesul de degradare, început imediat după 1990, s-a accentuat și mai mult după privatizare, odată cu trecerea anilor și investiții zero în consolidare. Un semn că noul proprietar nu este interesat de restaurarea clădirii monument-istoric este și faptul că, în ianuarie anul acesta, o parte din acoperiș și fațada unui zid s-au prăbușit, blocând pentru o zi circulația pe Bulevardul George Coșbuc.
Timișoara: Pe ruinele Fabricii de pălării s-a născut proiectul social Ambasada
Situată la doi pași de centrul orașului, una dintre fabricile care au produs un brand timișorean, vestitele pălării din fetru de lână, păr de iepure sau suport termoplastic, decade în fiecare zi. Acesta și este interesul major al proprietarilor misterioși de azi care așteaptă să dea o lovitură imobiliară cu terenul de câteva mii de metri pătrați și clădirile aferente, chiar dacă una dintre ele, corpul administrativ construit în 1900, figurează pe lista monumentelor istorice la poziția 143 ca monument de categoria B. Un tur prin curțile traversate de câini indispuși revelează mizeria care trebuie să surpe programatic proprietatea: acoperișuri crăpate, geamuri sparte, pereți scorojiți, porți ruginite.