Miza bataliei in cazul Papici: pozitia cheie care stabileste destinul dosarelor de mare coruptie

Invitați în cadrul emisiunii „Evenimentul Zilei” TV, Cristina Guseth (directorul Freedom House România) şi judecătorul Cristian Dănileţ (membru al CSM) au aborbat teme importante privind problemele din justiţie, precum controversata ordonanţă de urgenţă privind insolvenţa, dar şi situaţia fostului ministru Varujan Vosganian, care a reuşit să scape de procesul de urmărire penală.

Se desfăşoară un atac asupra independenţei justiţiei?
Cristina Guseth: Se duce o luptă între cei care şi-au dorit o corolă de procurori obedienţi şi cei care îşi doresc o justiţie corectă, dreaptă. Sunt procurori care apără justiţia, cum este şi Papici. De ce este aşa importantă funcţia lui Papici? Pentru public sună destul de abstract, şeful Secţiei 1 din cadrul DNA.
Cristian Dănileţ: Secţia 1 din DNA se ocupă de infracţiunile de corupţie şi cercetează oameni importanţi din statul român, plecând de la parlamentari, membri ai Guvernului, până la magistraţi, şefi de instituţii, de regii autonome şi pe parcursului timpului a avut o activitate foarte bogată.
Şeful  Secţiei 1, potrivit legislaţiei în vigoare, este persoana care poate controla şi infirma temeinicia şi legalitatea soluţiilor date de procurorii din subordine.
Tot şeful Secţiei 1 este persoana care trebuie să confirme, în mod obligatoriu, rechizitoriile întocmite de către persoanele din subordine. 

Deci este omul cheie prin care poate fi determinat finalul unei anchete. 
Cristian Dănileţ: Da. 

Dacă el confirmă sau nu confirmă.
Cristian Dănileţ: Da. 

Indiferent de ceea ce face echipa de procurori de sub el, el este omul cheie prin intermediul căruia se poate stabili destinul unui dosar.
Cristian Dănileţ: Da. Şi mai mult decât atât. Ca să vedeţi importanţa, ca număr, a acestei funcţii. Nu vorbim doar de Secţia 1 din cadrul structurii centrale a DNA-ului, vorbim şi de actele întocmite, înclusiv rechizitoriile întocmite de către şefii de la serviciile teritoriale ale DNA. Ca urmare cei 15 şefi de servicii teritoriale, plus încă peste 20 de oameni în structura centrală. Vorbim de 40 de oameni care întocmesc acte de procedură, e vorba de procurori de vârf care întocmesc acte de procedură care pot fi confirmate sau infirmate de către procurorul şef de Secţie.

Acest procuror şef de Secţie ar putea decide şi cu privire la soarta unor baroni locali care ar fi putea fi cercetaţi de serviciile teritoriale?

Cristian Dănileţ: Da. Dacă sunt cercetaţi şi actele sunt instrumentate de către şefii de la serviciile teritoriale, da.

Sistemul judiciar are suficieţi „aticorpi” pentru a răspunde acestor atacuri? Cristian Dănileţ: Eu cred că dacă sunt politicieni care îşi doresc independenţa justiţiei să renunţe la aceste norme care permit intruziunile şi să ofere pârghiile de putere celor în drept, adică celor din sistemul de justiţie. Procurorul Şef DNA, care poate decide, şi CSM, ar trebui să aibă puterea de decizie în ceea ce priveşte numirile procurorilor la vârf. Dacă există acte de imixtiune în justiţie, dacă existăsuspiciuni de corupţie, atunci există, în sistem, modalităţi de control şi de sancţionare a faptelor de corupţie. 

Procurorii sunt disciplinaţi. Cristian Dănileţ: Sunt disciplinaţi pentru că este structură piramidală. De aceea este important ca procurorul şef al DNA şi procurorii şefi de secţie să se înţeleagă, pentru că dacă există un război atunci actul de justiţie este perturbat. Cristian Dănileţ: Procurorul de caz întocmeşte un rechizitoriu, procurorul şef de caz trebuie să confirme sau să infirme rechizitoriul, procurorul şef DNA nu poate decât să infirme infirmarea procurorului şef de secţie, dar nu poate impune o soluţie procurorului care a întocmit rechizitoriul.

Care va fi efectul declaraţiilor lui Ponta, care vine şi spune că l-a dat afară pe Papici? Cristina Guseth: De mobilizare. Cristian Dănileţ: Mă sperie astfel de declaraţii, pentru că dacă premierul vine şi transmite un mesaj de neîncredere în privinţa independenţeijustiţiei, e grav. Am cerut şi la fosta guvernare, am cerut şi la actuala guvernare ca aceste decizii să fie în atribuţia CSM. Cristina Guseth: Ceea ce vedem noi aici în Bucureşti este doar vârful icebergului. În ţară situaţia este mult mai rea. La nivel local, captura statului este mult mai dură. E o complicitate, care spune mult mai mult.

În condiţiile acestea ar trebui să avem aşteptări de la raportul MCV? Cristian Dănileţ: Da, pentru că există un soi de presiune de la Bruxelles, privind independenţa justiţiei. Noi suntem putere şi contraputere în stat, care ne împotrivim corupţiei.

DESPRE VOSGANIAN Cristina Guseth: Eu nu cred că se simte vinovat. Pentru că, discutând cu procurorii, am constat că aceşti oameni nu se simt vinovaţi. De asta şi spun că sunt victime, în procese police.

DESPRE ORDONANŢA PRIVIND INSOLVENŢA Cristian Dănileţ: La noi la CSM a venit un proiect de lege pentru care trebuie să dăm un aviz tehnic. Şi am constat că sunt multe probleme care nu sunt compatibile. Am primit zeci de observaţii de la colegii din teritoriu, dar Guvernul a adoptat, în forma iniţială, acest proiect de lege, prin ordonanţă de urgenţă Ni s-a transmis că săptămâna viitoare vom avea o întâlnire în care săse ţină cont de aceste amendamente.  Aceasta ordonanţă care va intra în vigoare, în data de 23, pe lângă problemele care ţin de posibilitatea apariţiei falimentului a instituţiei audiovizuale, are mari probleme şi în privinţa modalităşii de aplicare practică. Cristina Guseth: Mesajul este de că „noi conducem ţara cu prietenii noştrii şi le facem favoruri”. Şi poate CSM-ul să facă propuneri şi să stea liniştit. Este o ordonanţă de atac al presei, care se poate extrindă şi la televiziuni, pentru că acum este o perioadă dificilă în care foarte mulţi apelează la proceduri de insolvenţă.

DESPRE ROŞIA MONTANA Unul din motivele care a scos oamenii în stradă pe proiectul Roşia Montana este tocmai suspiciunea că există acte de corupţie. Cristina Guseth: Am auzit voci naive care spun că „noi putem rezolva”. Nu noi nu putem reacţiona, parchetele trebuie să îşi facă treaba. Cristian Dănileţ: De asta există structurile acestea de anticorupţie, dacă există astfel de acte, mersul justiţiei le identifică şi le aduce în justiţie.

PACTUL DE COABITARE Cristina Guseth: A fost necesar pentru a nu se bloca activitatea intre instituţii şi de a transmite un mesaj pozitiv. Cristian Dănileţ: În privinţa numirii procurorului şef la DNA, CSM poate da doar un aviz consultativ. De unde ştie ministrul Justiţiei care este activitatea unui procuror? Din presă?
Citiţi articolul pe www.evz.ro