Cei nouă judecători ai Curții Constituționale au declarat în unanimitate ca neconstituționale toate modificările aduse de Parlament Codului Penal în „marțea neagră”. Amendamentele aduse peste noapte aveau drept consecință practic dezincriminarea corupția și abuzului în serviciu în cazul parlamentarilor și al Președintelui României și dezincriminarea conflictul de interese pentru demnitari, aleși sau nu, magistrați și majoritatea funcționarilor publici.
Manevra majorității PSD-PNL din Camera Deputaților a generat un scandal uriaș, punând încă o dată (după evenimentele din vara lui 2012) sub semnul întrebării angajamentele USL privind respectarea statul de drept.
Partidul Democrat Liberal și 92 de judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție au sesizat Curtea Constituțională cu privire la aceste modificări.
Informații suplimentare Hotnews.ro CCR: Modificarile aduse Codului penal in „martea neagra” sunt neconstitutionale – unanimitate
15 ianuarie 2014
COMUNICAT DE PRESĂ
În ziua de15 ianuarie 2014, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a întrunit pentru a soluţiona, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de un număr de 50 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cu privire la dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative (actualul Codul penal şi noul Cod penal) şi la articolul unic din Legea pentru modificarea art.2531 din Codul penal.
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, a decis, cu unanimitate de voturi, următoarele:
1. Admiterea obiecţiei şi constatarea neconstituţionalităţii art.I pct.5 şi art.II pct.3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care înlătură din categoria funcţionarilor publici şi a funcţionarilor pe Preşedintele României, pe deputaţi şi senatori, precum şi pe persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţate de la bugetul de stat. Aceste dispoziţii încalcă art.1 alin.(1) şi (5) din Constituţie referitor la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, precum şi art.11 alin.(1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale.
2. Admiterea obiecţiei şi constatarea neconstituţionalităţii articolului unic din Legea pentru modificarea art.2531 din Codul penal, care înlătură funcţionarii publici din sfera subiecţilor activi a infracţiunii de conflict de interese şi care exceptează din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea şi semnarea actelor administrative, precum şi cele care privesc creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară şi profesională. Aceste dispoziţii încalcă art.1 alin.(1) şi (5) din Constituţie referitor la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, precum şi art.11 alin.(1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale.
3. Admiterea obiecţiei şi constatarea neconstituţionalităţii art.I pct.2 şi art.II pct.5 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, privind modificarea art.741 din actualul Cod penal, respectiv a art.3091 din noul Cod penal, dispoziţii care reglementează o cauză de reducere şi de înlocuire a pedepselor pentru anumite infracţiuni, denumite generic „infracţiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani”. Aceste dispoziţii sunt neconstituţionale raportat la art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie referitoare la statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor în ceea ce priveşte claritatea şi previzibilitatea normelor, art.21 privind accesul liber la justiţie şi art.147 alin.(1) şi (4) din Constituţie privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Deciziile sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.
Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale