Într-o acțiune fără precedent, 92 dintre cei 111 de judecători ai instanței supreme a României au decis sesizarea Curții Constituționale privind modificările aduse în „marțea neagră” Codului Penal și reglementării conflictelor de interese.
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție atrag atenția asupra încălcării principiului constituțional al egalității în fața legii și, pe de altă parte, asupra nerespectării a două tratate internaționale semnate de România.
Exceptarea preşedintelui, deputaţilor şi senatorilor de la noțiunea de funcționar public și, implicit, imunitatea acestora față de infracțiunile prevăzute de Codul Penal pentru funcționarii publici, violează, în opinia judecătorilor Înaltei Curți, principiul egalității în fața legii și nediscriminării.
„Având în vedere sfera atribuţiilor ce intră în competenţa funcţiilor alese exceptate [n.n. – președinte, deputați, senatori], care, prin excelenţă, au conotaţii de putere publică, este justificată vocaţia acestora la calitatea de subiect activ pentru infracţiunile de abuz în serviciu şi pentru infracţiunile de corupţie.”
De asemenea, sunt contestate modificările la infracțiunea de conflict de interese, unde subiectul activ al infracțiunii nu mai este „funcționarul public”, ci „persoana cu contract de muncă și o fișă a postului”. Oficialii aleși ori numiți și funcționarii publici care au fost astfel scoși din sfera subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese „sunt deasupra legii, neputând fi cercetați şi pedepsiți pentru săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu sau de corupţie, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept”, arată cei 92 de judecători ai ÎCCJ.
În România, funcționarii publici nu lucrează în baza unui contract de muncă, ci sunt numiți în funcția publică în baza unor contracte de drept public sau de drept administrativ. Practic, oricine decident din administrație este scos astfel din sfera conflictului de interese.
Potrivit Constituției, „statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.”
Or, mai spun judecătorii, prin aceste modificări, două tratate internaționale sunt încălcate. Adoptând în 2002 Convenţia penală privind corupţia a Consiliului Europei, România şi-a asumat obligaţia de a incrimina corupţia activă şi pasivă a membrilor adunărilor publice naţionale. Exceptarea deputaților și senatorilor de la incriminările prevăzute de legea penală încalcă acest angajament și, prin urmare – Constituția României.
De asemenea, arată judecători instanței supreme, este încălcată și Convenţia ONU împotriva corupţiei. În 2004, statul român şi-a asumat obligaţia de a incrimina corupţia agenţilor publici naţionali, prin „agent public” înţelegându-se: „orice persoană care deţine un mandat legislativ, executiv, administrativ sau judiciar al unui stat parte, care a fost numită ori aleasă, cu titlu permanent sau temporar, care este remunerată ori neremunerată, şi oricare ar fi nivelul său ierarhic.”
Având în vedere această definiţie a „agentului public”, judecătorii ÎCCJ apreciază că exceptarea sau scoaterea unor oficiali aleși, numiți, ori a unor funcționari din calitatea de subiecți activi ai infracțiunilor de corupție ori conflict de interese, încalcă obligaţia de a incrimina corupţia agenţilor publici naţionali, prevăzută în art. 15 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei.