Prin tematica complexă abordată, organizatorii conferinței şi-au propus să contribuie la diseminarea informațiilor privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, integrând instrumentele și cerințele privind protecția intereselor financiare în contextul programelor operaționale curente și al legislației românești. Modalitatea de gestionare a unor probleme sensibile, din perspectiva litigiilor implicând fonduri europene, a constituit o preocupare practică centrală a conferinței.
În cele două zile ale conferinței, s-au abordat tematici precum:
– rolul OLAF în cadrul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene, inclusiv evoluția legislativă (la nivel european), precum și a practicii administrative și judiciare, în privința efectelor și a consecințelor actelor OLAF;
– noile instituții și instrumente create de Uniunea Europeană pentru protecția intereselor sale financiare (Parchetul European, respectarea criteriilor privind statul de drept);
– includerea ANAP în cadrul instituțional ce asigură administrarea fondurilor alocate României de la bugetul Uniunii Europene;
– experiența DLAF în aplicarea OUG nr. 66/2011 și raporturile cu celelalte autorități care asigură controlul accesării și utilizării fondurilor europene;
cazuri de fraudă în accesarea și utilizarea fondurilor europene (e.g. supraevaluarea proiectelor, încălcarea regulilor privind conflictul de interese ori a celor din materia achizițiilor publice);
– simplificarea cadrului legislativ și instituțional, ce rezultă într-o birocrație excesivă (e.g. cumulul de organe de control) și remedierea – eventual prin contribuția instanțelor de judecată – a unor probleme sistemice în gestionarea fondurilor europene (e.g. abordarea neunitară a evaluării proiectelor de către diferitele autorități de management,
– modificarea regulilor pe parcursul jocului – prin apariția unor noi instrucțiuni în timpul implementării, cu efecte retroactive -, predictibilitatea precară a reglementărilor, neaplicarea principiului proporționalității în stabilirea sancțiunilor);
– îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional, prin măsuri precum: eliminarea suprapunerilor de competențe, identificarea neregulilor în fază incipientă, implementarea unui registru unic de evidență a fraudelor, etc.
Vă așteptăm cu drag la următoarele conferințe, ce vor avea loc la Cluj-Napoca, în perioada 27–28 septembrie 2018, și la Iași, în perioada 15-16 noiembrie 2018.
