Pe lângă „superimunitea” parlamentarilor, o altă schimbare majoră a Codului Penal o reprezintă dezincriminarea de facto a conflictului de interese pentru orice decizie luată și pentru persoană – demnitar ori fiuncționar public – cu are putere de decizie în sectorul de stat. Laura Ștefan, de la Expert Forum, explică miza de miliarde de euro a acestei modifică cu impact cu impact uriaș în sfera achizițiilor publice.
(…) Putem spune că, în momentul de faţă, a fost dezincriminat conflictul de interese sau e prea mult?
Sunt două chestiuni aici. Prima dintre ele şi cea mai gravă – sfera actelor cu privire la care se poate comite infracţiunea de conflict de interese, din care au fost scoase actele adminsitrative. Adică, nu se va mai putea vorbi despre infracţiunea de conflict de interese atunci când se pune problema încheierii unui act administrativ. Iar actele administrative sunt acelea pe care le încheie administraţia publică, adică toate cele relevante. 
Ca să vă dau un exemplu: contractele de achiziţie publică sunt acte administrative bilaterale. Deci în ceea ce priveşte contractele de achiziţie publică nu se va mai putea pune niciodată problema existenţei unui conflict de interese. Ceea ce înseamnă că miliardele de euro care circulă în România prin intermediul achiziţiilor publice, fie că e vorba de fonduri europene, fie de fonduri naţionale, sunt exceptate în mod expres de la aplicabilitatea infracţiunii de conflict de interese. Pe de altă parte, vorbim de sfera subiecţilor care mai pot comite fapta de conflict de interse şi aici au fost operate modificări semnificative faţă de varianta anterioară, în sensul în care singurii care mai pot comite fapta de conflict de interese sunt persoanele care lucrează la stat cu contract de muncă. Or, cu contract de muncă nu lucrează la stat decât personalul contractual. Nici măcar funcţionarii publici nu lucrează pe baza unui contract de muncă. Legislaţia funcţionarilor publici în materie administrativă diferenţiază funcţionarul public de un angajat obişnuit la stat care lucrează cu contract de muncă. Nu lucrează cu contract de muncă, o luăm prin excludere: miniştrii, secretarii de stat, funcţionarii publici sau funcţionarii publici cu statut special, nu lucrează cu contract de muncă magistraţii, primarii, consilierii judeţeni, consilierii locali. Nu lucrează cu contract de muncă decât femeia de serviciu şi şoferul. Ceea ce înseamnă că, de facto, nu mai are cine să comită acest conflict de interese, pentru că restul nu au contract de muncă.
Deci putem concluziona că în momentul acesta, de la ministru în jos, este dezincriminat conflictul de interese?
Da.
ANI îşi pierde principalul obiect de activitate?
Confictul de interese era principalul obiect de activitate al Parchetului, conflictul de interese în materie penală. Dar cu siguranţă eficienţa instituţiei scade dramatic, fiindcă, dacă nu mai poţi să faci sesizări pentru că nimeni nu mai este în conflict de interese, atunci cel mult conflictul de interese rămâne într-o sferă administrativă. Dar şi aici e de discutat dacă nu cumva aceste modificări au impact şi în acea zonă.
Asta nu înseamnă că Parchetul nu se poate autosesiza sau nu poate fi sesizat pe alte căi.
Se poate autosesiza, dar nu mai are infracţiunea pe care să se poată să se autosesizeze, pentru că tocmai a fost dezincriminat conflictul de interese.
Ce s-a urmărit cu acest lucru şi cum ar putea fi rezolvat până la urmă?
Nu văd decât două căi mari de rezolvare. Fie în Parlamentul României, printr-o reevaluare a deciziilor dezastruoase pentru ţară luate ieri – nu folosesc cuvinte mari, a fost o zi neagră, similară cu ceea ce s-a întâmplat în vara anului 2012 –, fie printr-o analiză făcută la nivelul Curţii Constituţionale, ca urmare a unei eventuale sesizări la Curte. Normalitatea este ca Parlamentul să-şi dea seama că nu trăim totuşi în codru. Dar mă tem că în acest moment parlamentarii au optat pentru altă cale de acţiune şi asta se întâmplă când există majorităţi mari în parlament. Majorităţile mari tind să fie abuzive şi să facă absolut orice pentru interesul propriu. Asta vedem acum. Vedem cum toţi cei care au avut probleme cu legea sau care se pregătesc să aibă probleme cu legea în anul următor, care este un an electoral, sunt spălaţi, curataţi şi protejaţi de justiţie în România.
Credeţi că ce s-a întâmplat ieri face parte, sau cel puţin aşa mi s-a părut mie, dintr-un plan început în vara lui 2012, eşuat pe moment atunci şi reluat acum?După părerea mea, vorbim de aceeaşi paradigmă şi despre acelaşi plan, al cărui început datează probabil de dinainte de vara lui 2012. În vara lui 2012 am văzut doar partea sa publică. El continuă acum cu votul parlamentarilor aleşi de poporul român. Practic, oamenii aceştia consideră că se află deasupra legii şi că ceea ce funcţionează pentru omul obişnuit din România nu are voie să funcţioneze pentru ei. Adică, practic, e liber la furat dacă eşti demnitar.
Interviu cu LAURA STEFAN, realizat de ANDREEA PORA pentru Revista 22