Comisia Juridică a Camerei Deputaților a menținut marți amendamentul depus de liberalul Tudor Chiuariu la Codul de Procedură Penală prin care atribuțiile judecătorului de cameră preliminară sunt extinse. Mai exact, judecătorul de cameră ar putea dispune dacă trimite sau nu pe cineva în judecată, și nu procurorul, ca până acum. Deputații juriști au decis să mențină amendamentul lui Chiuariu în ciuda faptului că CSM a transmis un punct de vedere Camerei Deputaților în care solicită respingerea amendamentului, motivând că acesta este neconstituțional. Codul de Procedură Penală intră miercuri în dezbaterea plenului la Camera Deputaților care este și for decizional. Deputații juriști au mentinut articolul 54 in forma propusă de Tudor Chiuariu și adoptat de Senat privind competenta judecătorului de cameră preliminară. În cadrul dezbaterilor din Comisia Juridică, reprezentanții ministerului Justiției si cei ai Înaltei Curți de Casație si Justiție s-au opus amendamentului.
Prin aceast amendament atribuțiile judecătorului de cameră preliminară sunt extinse, adică judecatorul de cameră ar putea dispune dacă trimite sau nu pe cineva în judecată, și nu procurorul, ca până acum.
Consilul Superior al Magistraturii a propus eliminarea amendamentului lui Chiuariu printr-o scrisoare trimisă Comisie Juridice a Camerei Deputaților. CSM a trimis un punct de vedere prin care transmitea deputaților juriști că amendamentul este neconstituțional.
Amendamentul controversat propus de deputatul PSD Florin Iordache care prevedea eliminarea interceptărilor din dosarele de corupție, obținute prin mandate de siguranță națională a fost respins de Comisia Juridică a Camerei Deputaților. Beneficiarii unei asemenea modificari ar fi fost inculpații din dosarele de corupție care conțin interceptări pe mandat de siguranță națională. Deputatii juriști au acceptat amendamentul formulat de SRI și Ministerul Justiției care permite folosirea interceptărilor în dosarele de corupție.
Gheorghe Florea, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, a propus în cadrul dezbaterilor de la Comisia Juridică ca avocatul inculpatului să fie informat de către judecător în cazul în care este interceptat. Cu alte cuvinte, incuplatul poate afla imediat dacă este interceptat în momentul în care judecătorul îl informează pe avocatul său că este interceptat.
Un prim efect al adoptării acestei modificări la legea de punere în aplicare a Codului Penal și implicit la legea siguranței naționale ar fi că informații cheie obținute de SRI în baza mandatelor de siguranță națională nu ar mai putea fi folosite în instanță dacă vizează, de pildă, fapte de corupție. Faptele de corupție nu sunt considerate prin lege amenințare la siguranța națională, doar în strategia de apărare a țării adoptata de CSAT. Or, legea bate strategia, care este mai degrabă un document programatic, de politică a statului, fără forța juridică.
Un alt doilea efect al legii ar fi că numeroase dosare deschise deja în baza mandatelor de siguranță națională ar fi fi compromise. În primul rând ca articolul vizează modificarea legii siguranței naționale, și ar deveni operabilă din clipa publicării în Monitorul Oficial. Apoi, în 2014 va intra în vigoare oricum legea de aplicare a noului Cod Penal. În penal este singurul domeniu în care legile retroactivează dacă sunt favorabile inculpatilor. Altfel spus, numeroase mari dosare de corupție deschise în trecut în baza unor mandate de siguranță natională vor fi închise deoarece probele culese de SRI în baza unor mandate de siguranță națională vor fi anulate în instanță.