Ghid No Hate

Scurt istoric

Romii (uneori scris rromi, cunoscuți și ca țigani) reprezintă un grup etnic, originar din India medievală.

Nicolae Iorga susținea că romii au venit împreună cu armatele tătărești care invadau Europa, deja aflați în forma de servitudine. În anul 1385 aceștia au ajuns în Țara Românească sub Vladislav Basarab. Un document atestă că existau 40 de sălașe de „ațigani” – aceștia erau dați de la o mânăstire către alta. Ei au rămas în spațiul românesc. Astfel, se poate afirma că robia a fost prezentă de la începuturile statului român. Romii au avut cea mai lungă perioadă de robie de pe întreaga planetă, atestată documentar – 500 de ani, o perioadă mai lungă chiar și decât cea a robiei afro-americanilor. Termenul de „țigan” este ofensiv din cauza semanticii date cuvântului. În subconștient „tigan„ desemnează mult mai mult decât o categorie etnică. Romii n-au avut nume de familie timp de foarte mult timp și au fost create mai multe denominații pentru numele acestora. În 1837, Mihail Kogălnicreanu afirma că romii se numeau „rom” – în limba romani înseamnă om – între ei. Limba romani este de origine sanskrită.

Scriere inclusivă

În societățile democratice, presa are rolul fundamental de denunțare a abuzurilor împotriva drepturilor omului, oriunde acestea apar.

Jurnalistul are, cumva, obligația de a-i apăra pe cei slabi în fața celor puternici.

Cum punem în practică aceste principii într-o țară aflată sub flagelul pandemiei, în care mass-media este fragilă și patronii ne pun pistolul la tâmplă, pentru a avea clicuri?

Cum reușim să vorbim despre romi, în așa fel încât să obținem clicuri, să rămânem decenți, să informăm corect?

Recomandări:

Desfășurarea de activități de formare a jurnaliștilor pe teme privind diversitatea, incluziunea, caracteristicile comunităților de romi și istoria acestora;

Atenționarea constantă din partea societății civile a derapajelor jurnalistice astfel încât aceștia să conștientizeze care sunt problemele și cum pot relata astfel de știri într-o manieră neutră;

Incursiunile în istoria romilor autohtoni, ca suport pentru reportaje și alte texte în care viețile romilor apar în prim plan;

In aceasta perioadă de pandemie, merită amintite cu încapățânare discursurile despre Eugenia din anii 1940.

Sugestii pentru
jurnaliști:

– folosirea cuvântului ‘țigan’ este interzisă în presa de calitate (cuvântul este peiorativ);

– chiar și atunci când cuvântul ‘țigan’ este folosit într-un citat, el ar trebui evitat și înlocuit cu o parafrazare;

– trebuie depășită capcana prejudecăților;

– trebuie evitat căutatul țapului ispășitor.

Trebuie să învățăm să evităm:

– folosirea etniei în titlu,

– perpetuarea imaginii negative a romilor,

– simplificările,

– generalizările,

– portretele stereotipe, 

– arătatul cu degetul.

De unde luăm subiectele despre romi?

a. pot fi găsite prin monitorizarea noului fenomen al cyber rasism-ului, care se dezvoltă vertiginos;

b. prin urmărirea activității Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Amenzile date de instituție pentru cei care i-au defăimat/marginalizat/discriminat pe romi și procesele care urmează;

c. interacțiune directă cu membri ai comunității rome (e.g. interviuri, reportaje);

d. poveștile celor discriminați.

De exemplu: CNCD s-a autosesizat recent în legătură cu declarația vicepreședintelui USR Botoșani, Adrian Hobjilă, care a spus: „Avem o soluție de a scoate romii din Centrul Vechi, reamenajăm totul. Oricât ne-ar costa, merită scoși romii din Centrul Vechi. Avem soluții. Prima dată trebuie curățenie și abia apoi poți face ceva acolo.”  

Alt exemplu: Pe 20 mai 2020, CNCD s-a autosesizat în legătură cu declarația lui Traian Băsescu:   „Uite, cred că și aici, s-a dovedit o dată în plus că bunătatea și toleranța românilor până la urmă ajung să le aducă prejudicii, pentru că, în mod artificial, i-am numit romi prin 1991 (…). Acuma tot ce vedeți aici să știți că se petrece și în străinătate, iar acolo se vorbește despre români. Această minoritate a făcut o imagine deplorabilă poporului român. Este timpul să o spunem şi, până la urmă, să renunțăm și la această fantasmagorică denumire de romi.
În speță, a fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 6.000 RON față de Traian Băsescu, hotărârea fiind adoptată cu unanimitate de voturi (8 voturi).  

Reprezentarea romilor în mass-media în contextul pandemiei de Covid-19

Discursul discriminatoriu fata de romi s-a dezvoltat de-a lungul anilor, pornind încă din perioada de robie și ajungând până în perioada prezentă.

Ce a adus nou această pandemie pentru romi?

A adus o accentuare a opiniilor și comentariilor instigatoare la ură și care condamnă comportamentul romilor, romii fiind din nou „țapul ispășitor” al problemelor cu care se confruntă România:

– patru teme majore regăsite în discursul jurnalistic din perioada de analiză: (1) vina pentru răspândirea virusului; (2) violență și criminalitate; (3) sărăcie și marginalizare și (4) identitate etnică și îngrijorarea societății civile.

– Romii apar în unele dintre textele jurnalistice dezumanizați, alienați, imposibil de adaptat și integrat în societatea românească.

Discursul despre comunitățile de romi prezent în mass-media este mai degrabă negativ și contribuie la întărirea unor stereotipuri, acest fapt nefiind specific României, el se regăsește la nivelul diverselor state unde există comunități de romi. Deși, în ultimii ani, remarcăm îmbunătățiri în ceea ce privește modul în care presa comunică despre romi, în special prin faptul că utilizarea termenului peiorativ „țigan” nu mai este o practică, ajungând excepția, mesajele se încadrează în continuare într-un registru al prejudecăților și stereotipurilor, oferind o imagine asupra percepției generale despre romi.

– Studiu 2016 Wamsiedel — 4 tipuri de discurs al jurnalistilor:

1. Ostil 
2. Ambivalent 
3. Neutru
4. Favorabil 

Așa cum se observă în Figura 1, cel mai cunoscut subiect abordat de către știrile din România despre romi este cel despre Țăndărei, acolo unde, conform relatărilor jurnaliștilor, mai multe persoane de etnie romă s-au întors din străinătate și nu au respectat izolarea. Desigur, astfel de incidente s-au petrecut și în comunități de români, însă acolo jurnaliștii nu au simțit nevoia de a preciza etnia indivizilor.

Deși aceste perspective jurnalistice pot părea inofensive, realitatea pentru populația majoritară este că:

 

  • 80% dintre români consideră că romii au respectat regulile de distanțare socială mai puțin decât restul populației (IRES, 2020);
  • 80% dintre români consideră că romii au respectat regulile de distanțare socială mai puțin decât restul populației (IRES, 2020);
  • 50% dintre români consideră că utilizarea forței de către autorități împotriva romilor a fost legitimă (IRES, 2020);
  • 70% dintre români susțin că romii fac o imagine proastă României (IRES, 2020);

The Active Citizens Fund Romania program is financed by the EEA Grants 2014-2021. The overall objective of the Grants is to reduce economic and social disparities and strengthen bilateral relations between the 15 beneficiary states and the donor states (Iceland, Liechtenstein, Norway). The program is administered by the consortium composed of Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT and Frivillighet Norge, which acts as a Fund Operator designated by the FMO – Financial Mechanism Office for EEA and Norway Grants. Active Citizens Fund Romania aims to strengthen civil society and active citizenship and increase the capacity of vulnerable groups. With a total allocation of EUR 46,000,000, the program aims to develop the long-term sustainability and capacity of the civil society sector, intensifying its role in promoting democratic participation, active citizenship and human rights while strengthening bilateral relations with its donor states Iceland, Liechtenstein and Norway. For more information about Active Citizens Fund in Romania, please visit www.activecitizensfund.ro. For more information about EEA and Norwegian Grants, visit www.eeagrants.ro.