Dezbatere: perspectivele Agentiei care va administra si valorifica bunurile puse sub sechestru sau confiscate

În 9 martie 2015, a avut loc cea de-a doua dezbatere din cadrul proiectului „Susţinerea confiscării extinse și recuperării prejudiciului în România”, finanţat de Comisia Europeană – Directorate-General Home Affairs, prin programul Prevention of and Fight against Crime.

În prima parte a dezbaterii moderată de expertul anticorupție Laura Ștefan, Cornel Călinescu, directorul Oficiului Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor provenite din Infracțiuni din cadrul Ministerului Justiției și Charles Duchaine, directorul general al Agenției pentru Gestionarea și Recuperarea Bunurilor Sechestrate și Confiscate din Franța (AGRASC) au discutat despre perspectivele instituționale ale unei Agenții pentru administrarea bunurilor sechestrate și confiscate în România.

Această temă de discuție este de mare interes pentru domeniul recuperării prejudiciului, având în vedere faptul că Guvernul României a anunțat în decembrie 2014 înființarea unei asemenea agenții, care urmează să primească avizul executivului până la finalul lunii martie. Importanța acestui demers a fost discutată și în prima dezbatere din cadrul proiectului.

Astfel, Cornel Călinescu a arătat că, în momentul de față, România se află între primele cinci jurisdicții europene în ceea ce privește sechestrele, care ajung anual la aproape jumătate de miliard de euro. Domnul Călinescu a arătat că și în ceea ce privește condamnările și confiscările, situația se îmbunătățește în fiecare an, precizând însă că acest aspect încă nu este la nivelul altor state membre din Uniunea Europeană.

Charles Duchaine, directorul AGRASC care va asigura asistență tehnică României în vederea înființării agenței pentru gestiunea bunurilor sechestrate și confiscate, a prezentat modul de funcționare al Agenției franceze. AGRASC a fost creată în 2011 și a avut rezultate vizibile, care pot fi văzute și în cifre: peste 45.000 de dosare avute, care au rezultat în mai mult de 87.000 de bunuri confiscate și generând un profit de peste 100 de milioane de euro.

Prezentarea acestor rezultate a fost însoțită de mențiunea că scopul unei asemenea agenții nu este atât profitul statului, cât, mai degrabă, împiedicarea infractorilor de a se bucura de venituri ilicite.

Cu toate acestea, directorul general al AGRASC a sfătuit agenții viitoarei agenții române să dea dovadă de pragmatism și de puțin spirit mercantil. Acesta din urmă s-ar manifesta prin nesechestrearea de bunuri care ar genera cheltuieli pentru stat. Astfel, domnul Duchaine a recomandat convertirea cât mai rapidă a bunurilor sechestrate și confiscate în bani lichizi.

Cel de-al doilea panel al dezbaterii a fost susținut de subsecretarul de stat MAE Horațiu Radu, Agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene și fost Agent al Guvernului României pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Camelia Bogdan, judecător în cadrul Curții de Apel București.

Horațiu Radu a ținut o prezentare pe tema Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană. Până în octombrie 2016, a explicat domnul Radu, legiuitorului îi revine un rol foarte important în transpunerea corectă a directivei, dar din acel moment greutatea va cădea pe umerii practicienilor – procurori și judecători. Până la stabilizarea unei practici judiciare, Horațiu Radu anticipează un rol important al Curții Constituționale care va fi chemată să se pronunțe pe aspecte de neconstituționalitate ridicate de avocați și chiar întrebări prelimiare ce vor fi adresate Curții de Justiție a Uniunii Europene din România și din alte state membre.

Camelia Bogdan a prezentat puctul de vedere al unui practician privind vulnerabilitățile sistemului român de drept în materia recuperării prejudiciilor.

Astfel, doamna Bogdan a subliniat o serie de puncte sensibile ale dreptului român, dintre care amintim:

– Trimiterea în judecată fără efectuarea unor investigații în vederea analizării fluxurilor produsului infracțiunii;
– Lipsa stipulării unor destinații clare pentru fondurile confiscate;
– Dificultăți în obținerea datelor bancare;
– Lipsa unui registru de cadastru specializat sau a unui cadru de analiză a confiscării speciale (inclusiv după soluționarea definitivă a cauzei);
– Lipsa unei unități de management a produselor indisponibilizate;
– Inapetența organelor judiciare în recuperarea fondurilor „sifonate” care ar fi trebuit să alimenteze bugetul de stat, cum ar fi 85 milioane USD aferente creanţei Libia sau fondurile existente în companiile care derulau la 22 decembrie 1989 afaceri în numele statului român;
– Aplicatibilitatea modestă a măsurilor de siguranță ale confiscării de la terți, confiscării speciale sau confiscării extinse.

Camelia Bogdan a remarcat numărul redus de investigații paralele proactive privind traseul banilor și o oarecare lipsă de preocuparea privind aflarea beneficiarului real al activităților infracționale, mai ales că „este în instinct ca infractorii, și nu mă refer doar la gulerele albe, să se detașeze de produsul infracțiunii.” Doamna Bogdan a subliniat necesitatea ca instanțele să aibă în vedere cu prioritate recuperarea prejudiciului și confiscarea veniturilor ilicite.

Evenimentul a avut ecouri importante în presă, generând peste 20 de articole.

Evenimentul Zilei: Un magistrat francez ne învață cum se confiscă averea marilor corupți. „Mai bine pui sechestru pe banii lichizi, decât pe bunuri”

AGERPRES: Cornel Călinescu (MJ): Avem aproape anual sechestre de jumătate de miliard de euro

Gândul: Francezii ne construiesc Agenția care să ducă la capăt munca pe care ANAF nu e în stare să o facă: „Transformați totul în bani! Evitați să păstrați casa Nașului din următoarele motive”

Europa Liberă: Fiscul, o piedică în calea confiscării averilor ilicite

Radio România Actualități: Agenție pentru recuperarea prejudiciilor din dosarele judecate

Gândul: Ce s-a întâmplat cu banii din conturile Securității sau din creanța Rompetrol-Libia. Explicația Cameliei Bogdan, judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu

Adevărul: Școli și sedii de poliție în imobilele confiscate de la infractori

Gândul: Cincizeci de capre ale lui Greblă

MediaFAX: Imobilele confiscate de la liderii interlopi ar putea fi transformate în școli sau secții de poliție

DIGI24: Imobilele confiscate de la liderii interlopi ar putea fi transformate în școli, grădinițe și chiar secții de poliție

Ziarul de Iași: Să nu se simtă „jigniți” interlopii! Casele confiscate de la ei, transformate în școli sau secții de poliție

AGERPRES: Directorul AGRASC, Charles Duchaine: Cea mai bună gestiune a bunurilor confiscate este vânzarea