Monica Macovei, raportor europarlamentar, a reuşit să treacă de faza dificilă a negocierilor pentru promovarea proiectului-directivă de confiscare extinsă a averilor obţinute din infracţiuni şi ascunse pe numele altor persoane (rude, prieteni, cunoscuţi).
„Confiscarea extinsă va putea fi aplicată după votarea ei în plenul Parlamentului European în cazul condamnaţilor pentru patru mari categorii de infracţiuni, şi anume pentru infracţiuni de corupţie activă sau pasivă în sectorul privat şi în rândul oficialilor din instituţiile Uniunii Europene şi ale statelor membre, pentru crima organizată şi infracţiuni care au legătură cu această infracţiune; pentru criminalitatea cibernetică şi pentru infracţiunile de pornografie infantilă”, a declarat Monica Macovei pentru România liberă.
Potrivit europarlamentarului român, după ce plenul Parlamentului European va vota directiva confiscării extinse, acest text devine obligatoriu pentru toate ţările membre UE, deci şi pentru România, care va trebui să-şi modifice legislaţia pentru a o putea aplica.
E vorba de modificarea atât a legislaţiei penale, inclusiv a noilor coduri penale care sunt programate a intra în vigoare la data de 1 februarie 2014, cât şi de revizuirea Constituţiei, în cea actuală fiind consacrate garantarea şi apărarea averii prezumate a fi obţinută licit (legal).
În România există o lege blândă a confiscării extinse, cu procedură greoaie, spre deosebire de directiva europeană care simplifică procedurile şi le extinde la rude, prieteni, cunoscuţi.
Acum, în România confiscarea extinsă se aplică numai celor condamnaţi care nu pot să-şi justifice averea. Noua directivă europeană urmăreşte şi banii şi bunurile înstrăinate/transferate de condamnat către rude, prieteni, cunoscuţi.
Cum se aplică directiva europeană a confiscării extinse
Dacă procurorii şi judecătorii constată/decid că un infractor a obţinut o anumită sumă de bani din cele patru mari categorii de infracţiuni (cibernetice, pornografie infantilă, criminalitate organizată, în care intră şi traficul de droguri sau arme, corupţie), dar în conturile acelui infractor există sume mult mai mari şi deţine şi bunuri pe care nu le poate justifica, atunci se declanşează procedura confiscării extinse şi i se confiscă tot ce are în plus.
Aceste prevederi există şi în actuala legislaţie românească, cu o procedura greoaie.
Noua directivă introduce , însă, şi o extindere a verificărilor averilor rudelor, prietenilor, cunoscuţilor, urmărindu-se transferul de patrimoniu de la infractor către aceştia. Se urmăresc inclusiv donaţiile, sponsorizările sau partajul bunurilor ca urmare a divorţurilor declanşate după începerea urmăririi penale a suspectului sau a celui prins în flagrant.
Cel mai probabil, directiva confiscării extinse va intra în vigoare înainte de alegerile europarlamentare din luna mai 2014, iar ţările membre au la dispoziţie circa doi ani pentru a-şi armoniza legislaţia cu noua directivă.
Comisia LIBE urmează să dea in 17 decembrie un vot privind proiectul de directiva, dupa care acesta va merge la plenul Parlamentului European pentru votul final, prevazut sa aiba loc in februarie 2014.
Pentru aplicarea legii confiscării extinse în varianta Macovei-Parlamentul European este absolut necesar ca DNA si DIICOT să aibă politişti judiciaristi care să se ocupe de identificarea bunurilor inculpatilor, bunuri atat din România , cât şi cele transferate din străinătate.
DNA a cerut premierului Victor Ponta să-i transfere 50 de poliţişti care să se ocupe de identificarea bunurilor inculpatilor pentru a fi indisponibilizate şi pentru ca astfel să fie împiedicată înstrăinarea averii obţinute fraudulos. Ponta a refuzat până acum sa dea o hotărâre în acest sens invocând motive financiare.
Dacă premierul aprobă transferul a 50 de politişti către DNA, confiscarile pot depăsi cu mult 250 de milioane de euro pe an
Ce nu ia in considerarea Ponta este că DNA a instituit sechestre de peste 250 de milioane de euro numai în 2013, iar costurile cu 50 de politişti n-ar depăşi un milion de euro pe an. Dacă DNA i-ar avea pe cei 50 de politişti ar reuşi să identifice şi mai multe bunuri obţinute ilegal , iar banii confiscati – de ordinul sutelor de milioane de euro – ar intra la bugetul de stat.
Dacă Ponta va persevera în a refuza transferarea , prin hotărâre de Guvern, a 50 de politişti pentru DNA se poate întelege că protejează averile obţinute prin infracţiuni.
Articol semnat de Ondine Gherguț pentru romanialibera.ro