„Eu nu aş minimaliza capacitatea MCV de a produce efecte pozitive în ce priveşte reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei”
Un interviu cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București realizat de Melania CINCEA pentru Timpolis
– Cum „decriptează” Europa mesajele anticorupţie în serie transmise dinspre Casa Albă spre România?
– SUA este la fel de interesată, ca şi noi, în dezvoltarea unei Românii puternice, ca stat membru al unei Uniuni puternice. De aceea este firesc să urmărească îndeaproape şi să susţină eforturile României de combatere a corupţiei şi de reformă a justiţiei.
– Ce măsuri sancţionatorii poate lua Europa împotriva României, în cazul în care Puterea va recidiva în derapaje de genul celor comise în vara lui 2012 ori în „marţea neagră”? Recomandările făcute de CE în cadrul raportului MCV nu par să mai producă prea multă emoţie…
– Eu nu aş minimaliza capacitatea Mecanismului de Cooperate şi Verificare de a produce efecte pozitive în ce priveşte reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei, mai ales că acest mecanism, agreat de şi cu România, este susţinut legislativ, instituţional şi financiar de Uniunea Europeană.
Cel mai important lucru este însă acela că Mecanismul de Cooperare şi Verificare are capacitatea de a coagula sprijinul necesar reformelor chiar în interiorul instituţiilor-cheie ale sistemului judiciar românesc. Progresele înregistrate de România în ultimii ani nu ar fi putut avea loc în lipsa acestui sprijin din interior. Pentru a se asigura că aceste reforme sunt ireversibile, Comisia va continua să sprijine eforturile instituţiilor române prin intermediul mecanismului, atât cât va fi nevoie.
– La finalul anului trecut, România se plasa la coada clasamentului privind absorbţia de fonduri structurale. De ce suntem în situaţia aceasta?
Trebuie în primul rând spus că rata absorbţiei a crescut de zece ori în ultimii trei ani, de la 3,4%, în iunie 2011, la 35,6%, în iunie 2014 şi, în 2013, s-a evitat şi dezangajarea fondurilor nefolosite. Pericolul dezangajării însă nu a trecut, pentru că 2014 – 2015 reprezintă un vârf de plăţi.
Gestionarea fondurilor UE necesită un sistem riguros şi o capacitate administrativă considerabilă. Noi putem oferi sprijin financiar şi exemplul altor ţări care au găsit soluţii la aceste probleme, dar sigur că efortul trebuie făcut aici, în România.
– Se poate vorbi, în primul semestru al acestui an, despre o îndreptare a lucrurilor în ceea ce priveste absorbţia?
Da, unele ajustări de natură administrativă propuse şi implementate de autorităţile române au acum efecte pozitive în ce priveşte rata de absorbţie, care a atins, la mijlocul lunii iulie, valoarea de 35,6%. Vă reamintesc faptul că, în iulie 2013, rata de absorbţie se situa la puţin peste 20%. Cu toate acestea, însă, noi continuăm să subliniem că, pe lângă rata de absorbţie, şi chiar mai important, este impactul real al proiectelor şi capacitatea lor de a aduce o schimbare în viaţa de zi cu zi a oamenilor. Cu alte cuvinte, ne interesează şi cantitatea, reflectată în rata de absorbţie, dar mai ales calitatea proiectelor finanţate.
Revenind la perspectivele acestui an, în acest moment nu avem nicio întrerupere a plăţilor pentru România, o situaţie radical diferită faţă de cea de acum câţiva ani, când am avut astfel de întreruperi din cauza disfuncţionalităţilor din sistem. Problemele care erau încă de rezolvat au fost discutate de Comisie cu autorităţile naţionale în procesul de adoptare a Acordului de Parteneriat, tocmai pentru a pune accentul pe calitatea proiectelor şi pe impactul lor concret asupra oamenilor, pentru crearea de locuri de muncă şi pentru sprijinirea economiei.
Capacitatea administrativă, un sistem robust de achiziţii publice, o abordare a cheltuirii fondurilor axată pe obţinerea de rezultate concrete şi capacitatea de evaluare a impactului, toate acestea sunt aspecte care au fost încorporate în măsurile de reformă avute în vedere în cadrul Acordului de Parteneriat.