În zilele de sărbătoare, locuitorii orașului, fie că erau vecini sau prieteni, mergeau împreună spre slujbele religioase până în momentul în care fiecare trebuia să ia calea străduței pe care își găsea lăcașul de cult.
Grecii se opreau la procesiunile religioase la biserica de pe actuala stradă Mircea cel Bătrân, nr. 36. Armenii mergeau 200 de metri mai spre mare, pe strada Callatis, nr. 1.
Turcii și tătarii se opreau chiar și de 5 ori pe zi la slujbele oficiate 300 de metri mai departe de biserica armenilor, la geamia de pe bulevardul Tomis, nr. 41. Sau, după 1913, puteau merge 350 de metri mai spre mare și ajungeau la moscheea de pe strada Crângului, nr. 1.
Evreii își aveau sinagoga și mai aproape de mare, la nici 200 de metri de geamie, pe strada C.A. Rosetti, nr. 2.
Bulgarii participau la slujbe bisericii din strada Maior Gheorghe Șonțu, nr. 7, la 130 de metri de moschee și la 400 de metri de sinagogă.