Register

Watchdog

Constatăm cu surprindere şi îngrijorare declanşarea unei proceduri de cercetare de către Consiliul de Onoare al Societăţii Române de Radiodifuziune împotriva a trei jurnalişti ai Radio România Actualităţi: Mira Gomboş, Alexandru Rusu, Cătălin Gomboş. Semnalăm faptul că însăşi o asemenea declanşare a cercetării împotriva celor trei jurnaliști - avertizori publici înseamnă o lezare a dreptului la liberă exprimare.

Raportul lansat marți, 26 aprilie 2016, de Freedom House România surprinde dezvoltarea instituțională a organismelor cu atribuții în identificarea, sechestrarea și confiscarea produselor infracționale: de la Compartimentul de investigații financiare înființat de DNA pentru identificarea bunurilor ascunse și a fluxurilor financiare ilegale și Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate din subordinea Ministerului Justiției care va gestiona bunurile sechestrate, până la Direcția de executări silite – cauze speciale înființată recent în cadrul ANAF, structură ce cuprinde juriști, economiști și ofițeri de poliție judiciară pentru executarea hotărârilor privind recuperarea prejudiciilor sau preluarea efectivă în proprietatea statului a bunurilor confiscate.

Raportul arată că o primă evaluare a acestei noi direcții ANAF, operațională din ianuarie 2016, indică în acest moment peste 20.000 de titluri executorii, circa 7 miliarde de lei prejudicii și confiscări, doar o treime dintre acestea fiind acoperite de sechestre puse în faza de urmărire penală.

Ne adresăm CNA în calitatea sa de unică autoritate de reglementare și control asupra spațiului audiovizual. Considerăm că postul de televiziune Antena 3 a depășit cu mult limitele prevăzute de lege și de codul audiovizualului.

Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.” Așa prevede art. 30 (6) din Constituția României.

Cerem Consiliului Național al Audiovizualului să-și îndeplinească rolul de garant al interesului public, al informării corecte şi libertăţii de conştiinţă şi să sancționeze derapajele evidente ale postului Antena 3. Consiliul Național al Audiovizualului are obligația dată de lege de a corecta drumul ales de către acest post. Licența audiovizuală pe care CNA i-a acordat-o nu este un bun privat, ci un act juridic eliberat de statul român, cu anumite condiții, pe care acest post în mod vădit le încalcă adesea, cu aprobarea tacită a CNA.


Am luat act cu indignare de concertarea mai multor factori instituţionali şi politici împotriva executării legale şi legitime a unei hotărâri judecătoreşti definitive, nepusă în execuţie din august 2014

În acest sens:

Organizațiile semnatare denunţă încercarea unor politicieni de a lega acţiunea de recuperare a ANAF de o presupusă limitare a libertăţii presei. Televiziunilor din trustul Intact Media Group nu li s-a retras licenţa de funcţionare, iar timpul scurs din august 2014 ar fi fost suficient pentru găsirea unui alt sediu pentru studiouri. Notificarea „evacuarii voluntare“ poate fi contestată în justiție, televiziunile grupului Intact având astfel la dispoziție timp suficient pentru o mutare.

Organizațiile semnatare îşi exprimă indignarea cu privire la hotărârea Senatului României de a-l fi convocat pe primul-ministru, d-l Dacian Cioloş, pentru „a da explicaţii“, pe data de 17 februarie. Nu există niciun temei legal pentru ca Senatul (sau Parlamentul) să exercite presiuni pentru a determina nerespectarea aplicării unei legi.

Ne exprimăm consternarea față de reacţia de miercuri, 17 februarie, a preşedintelui Klaus Iohannis. Omiţând să susţină legalitatea acţiunii statului în punerea în execuţie a unei hotărâri judecătoreşti, bagatelizînd-o şi depreciind-o, preşedintele:

– a subminat autoritatea statului român;

– a sugerat că legea nu e egală pentru toţi;

– a părut să aibă în vedere interesele unui grup infracţional mai curând decât interesul public;

– a subminat lupta anticorupţie, care rămâne incompletă dacă averile dobândite fraudulos nu sunt confiscate;

- a abătut atenţia de la problema reală a întârzierii recuperării prejudiciului unor infracţiuni (60 de milioane de euro) și a confiscării produselor acestor infracțiuni la problema – falsă în acest caz – a limitării libertăţii presei.

Susţinem poziţia corectă adoptată recent de Consiliul Suprem al Magistraturii, susţinem poziţia corectă a primului ministru, aşa cum a apărut ea în discursul iniţial ţinut în Senat. Susţinem cu toată puterea orice luări de poziţii ale unor partide, organizaţii şi cetăţeni care nu acceptă ca România să redevină terenul de acţiune al unor grupuri infracţionale organizate. Solicităm oamenilor politici ca, înainte de orice, să-şi onoreze jurământul solemn de a respecta Constituţia şi legile ţării.

Grupul pentru Dialog Social (GDS)  

Freedom House România (FHR)

Expert Forum (EFOR)

Centrul Roman de Politici Europene (CRPE)

Solicităm deputaților să respingă la votul în Plen așa-numita „Lege a defăimării”.

Organizațiile semnatare consideră că inițiativa PSD (Liviu Dragnea) - „Proiect de Lege privind promovarea demnității umane și toleranței față de diferențele de grup” - este de natură a aduce grave atingeri libertății de exprimare, garantată de Art. 30 al Constituției României.

Într-o societate democratică, liberă și tolerantă nu se pot interzice prin lege opinii care ofensează indivizi ori comunități.

De altfel, jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului arată că libertatea de exprimare include și opiniile care „ofensează, șochează ori neliniștesc”, nu doar pe acelea considerate inofensive ori primite favorabil de societate sau de diferite comunități.

MCV - Garanția continuării reformelor!

Organizațiile membre ale Inițiativei pentru o Justiție Curată consideră că observațiile, concluziile și recomandările cuprinse în cel mai recent raport publicat de către Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare reflectă corect și obiectiv progresele și dificultățile legate de justiție și integritate în România.

Credem că aprecierile pozitive legate de principalele instituții menționate în raport sunt rezultatul unei activități susținute a acestora pentru a preveni și combate corupția. Eforturile unor instituții precum ANI sau DNA au rezultat într-un număr semnificativ de cazuri de corupție sau probleme de integritate identificate, care au vizat oficiali de la toate nivelurile, fie că vorbim de primari, parlamentari sau miniștri.

Dincolo de percepția publică, mitizată adesea de o presă în general superficial informată, asupra ponderii „fabuloase” a fondurilor structurale în Romania, în realitate aceste fonduri nu depasesc 4% din PIB în nici un stat european.

Practic, dacă ne raportăm și la absorbția reală a României – undeva între 50% – 60%, constatăm că foarte multele lucruri frumoase și utile realizate cu aceste fonduri (bijuteria arhitecturală Cetatea Alba-Iulia, kilometrii de drumuri locale și rețele de utilități, locurile de muncă – adică toată partea luminoasă și de succes a proiectelor europene) au fost realizate cu un buget care reprezintă, undeva, peste 2% din bugetul real de care  dispune România.

E drept, acest buget a fost monitorizat si reglementat mult mai strict decât „banii naționali”.

Apare o întrebare.

Am stat în sală azi la audierile din Microsoft. A fost audiat Claudiu Florică care a povestit cum salivau Pinalti, Cocoș și Sandu când au auzit de șpaga de „16-17 milioane de euro”.

Dar postarea asta nu este despre gulerele albe.

Azi a fost audiată în acest caz o fată din Popești-Leordeni, Maria Niculae, cea care a preluat în acte, atunci cand avea 19 ani, firma prin care Pinalti a spălat o parte din partea lui de șpagă - 4 milioane de euro.

E o fată simplă, are o problemă la un picior, merge șchiopătat... Povestea că a luat societatea la sfatul iubitului și a primit 1.500 de lei pentru asta. A deschis conturi bancare, de unele viramente se ocupa o contabilă, ea mai scotea bani cash - pentru care mai primea ceva mărunțis.

Vorbește simplu, este modestă, pare impresionată de Curtea Supremă.

În spate, cei din lotul Microsoft râd când se încurcă în greseli, fata are un vocabular limitat. De patru ori a cărat sume mărișoare de bani la Marriott, la unul dintre oamenii lui Pinalti. Povestește candid - spre amuzamentul hoților din sală, că i-a rămas în minte ca cel care îi lua banii avea costum elegant și batistă albă. Repetă asta de 2-3 ori, râd și judecatoarele.

PROIECTE NAŢIONALE

 

 

Blazonul Freedom House
E cât se poate de trist-semnificativ că un astfel de concurs nu este organizat de uniunile noastre de creaţie, de asociaţiile ziariştilor sau de Ministerul Culturii, ci de blazonul Freedom House. Într-un fel, poate e mai bine aşa...
Criticul literar Dan C. Mihăilescu este membru al juriului „Tânărul Jurnalist al Anului” secțiunea „Cultură”

Freedom House România este o organizaţie non-profit, nepărtinică, ce promovează demnitatea umană, libertatea, egalitatea şi democraţia. Freedom House și-a câștigat un renume bine întemeiat, ca promotor al drepturilor fundamentale ale omului și al valorilor democratice, al statului de drept şi al bunei guvernări.

Libertatea este posibilă numai într-un sistem politic democratic ce garantează diversitatea opiniilor, libertatea de expresie, dreptul la liberă informare, libera asociere și credința, protecţia și respectarea drepturilor minorităţilor.

Freedom House România sprijină inițiativele civice non-violente din societățile în care libertatea este refuzată sau amenințată și contestă orice idei și inițiative care contravin dreptului de a fi liber al fiecărui om.

Freedom House în imagini

copyright © 2013 Freedom House | Toate drepturile rezervate