Register

Watchdog

Organizațiile semnatare solicită partidelor politice să asigure funcționarea secțiilor de votare în condiții optime pentru cel de-al doilea tur de scrutin, prin numirea de reprezentanți în birourile electorale, pentru a permite alegătorilor să își exprime dreptul la vot în condiții optime. Această nevoie este mult mai pregnantă în birourile electorale din străinătate, unde numărul mic de secții de votare limitează deja participarea la vot a cetățenilor români.


Organizatiile atrag atenția că:

  • rezolvarea doar parțială de către Biroul Electoral Central și de către Ministerul Afacerilor Externe a problemelor organizatorice apărute în primul tur al alegerilor prezidențiale – numărul insuficient de secții de votare, a cabinelor de vot, a documentelor necesare votării pe listele speciale etc.
  • și pe baza informațiilor apărute în presă și în mediul social online, cum că o parte din partidele politice își retrag reprezentanții din secțiile de votare din disporă cu mai puțin de 24 de ore de începerea procesului de vot,

va duce la o slaba capacitate a instituțiilor statului de a organiza al doilea tur de scrutin și în final la restrângerea dreptului la vot al cetățenilor români prevăzut în Constituție.

Zece organizații neguvernamentale au cerut președintelui Biroului Electoral Central, doamna judecător Veronica NĂSTĂSIE, luarea de urgență a unei decizii privind permisiunea birourilor electorale județene „de a primi documente pentru acreditarea observatorilor pentru cel de-al doilea tur de scrutin de către organizațiile care au primit deja adeverința de eligibilitate din partea Autorității Electorale Permanente.”

„Până la acest moment nu există o procedură clară pentru observatorii care vor să se acrediteze doar pentru cel de-al doilea tur de scrutin și nu au fost acreditați pentru primul tur”, se arată în adresă.

Ne exprimăm dezacordul profund privind avizarea pozitivă de către Guvern a initiativei legislative a senatorului PSD Șerban Nicolae.

Extinderea răspunderii penale (și a pedepsei cu trei ani de închisoare) pentru divulgarea unor informații din dosarele penale în curs de la magistrați, martori și experți implicați către orice cetățean al României (cum propune senatorul Nicolae), îi vizează în primul rând pe jurnaliști. Misiunea fundamentala a ziariștilor este informarea cetățenilor în chestiuni de interes public, precum dosarele de corupție ori de crimă organizată, jurnaliștii nefiind nicidecum responsabili pentru păstrarea confidențialității informațiilor din aceste dosare.

Avertizăm că aprobarea de către Camera Deputaților – camera decizională – a acestei inițiative legislative și promulgarea ei ar reprezenta o încălcarea gravă a dreptului cetățenilor la informare, drept prevăzut de articolul 31 al Constituției României, și a libertății de exprimare, apărată de articolul 30 al legii fundamentale.

Incidentele de ieri, 10 august 2014, în care mai mulți ziariști au fost agresați de susținătorii postului Antena 3, sunt un atentat la adresa libertății de exprimare, rod al unor campanii de inspirație totalitară, de instigare la ură și violență.

Desfășurate în disprețul legii, dar cu girul și ocrotirea unor membri ai Consiliului Național al Audiovizualului, campaniile de publicitate politică ilegală, violența de limbaj și amenințările proferate de câțiva realizatori ai emisiunilor Sinteza Zilei și În Gura Presei s-au transformat ieri în agresiuni fizice sub privirile nepăsătoare ale jandarmilor sau chiar cu complicitatea Jandarmeriei.

Solicităm Ministerului Administrației și Internelor să desfășoare o anchetă privind lipsa de reacție a Jandarmeriei față de agresarea jurnalistelor Ioana Moldoveanu (Vice.com), Mădălina Dicu (B1TV) și a ziaristului Cristian Dorombach (Realitatea TV).

Acum o săptămână, m-am întâlnit la Mănăstirea Bârsana, în colț de țară, prin Maramureș, cu Brândușa Armanca.

„Aprind o lumânare și pentru presă”, mi-a spus.

„La Vii sau la Morți?”, am întrebat.

S-a amuzat. Nu știu unde a aprins lumânarea, dar sunt sigur unde aș fi aprins-o eu.

Copleșiți de interese politice, economice, cu spectrul concedierilor deasupra capului, există (încă) jurnaliști care se încăpățânează să-și facă onorabil meseria. Și cred că sunt mai mulți decât am fi tentați să credem la prima vedere, sub bombardamentul masiv și toxic dinspre instituții influente și dinspre publicul dezamăgit.

Acum zece ani, când eram premiat la concursul Tânărul Jurnalist al Anului, presa era cu gâtul sub piciorul guvernării PSD.

Puține erau locurile în care se putea „evada” și am avut norocul să lucrez la unul dintre acestea – Capital.


„Limpezimea unui text e mai tare decat stilul lui, iar faptele puse cu tâlc la un loc - mai tari decat suma de păreri”. Remus Radu a fost Tânărul Jurnalist al Anului 2003, cu „Ziua Europei la Ciorogârla” - un reportaj pe care l-a publicat în Evenimentul Zilei.


Am lucrat câteva săptămâni la ancheta despre afacerea imobiliară a lui Robert Negoiță de lângă Protan. Realitatea mi-a întrecut orice așteptări.

Am dat peste:
- o autoritate de mediu neputincioasă,
- o administrație locală coruptă,
- un ziar gratuit inventat ca să atace la comandă (plus un fost coleg de ziar pe care-l respectam, transformat în mercenar) și
- acțiuni de sabotaj demne de filme cu mafioți.

Aveam 21 de ani, și când am fost anunțată la telefon că mă aflu printre cei zece finaliști ai concursului Tânărul Jurnalist al Anului (prima ediție - 1998) am crezut că e o glumă făcută de o colegă, singura care știa că am trimis reportajul la Freedom House România.

PROIECTE NAŢIONALE

 

 

O experiență profesională și umană specială
Am simțit că Supporting Investigative Journalism, prin structura lui de desfășurare, poate fi un moment care să certifice sau să pună sub semnul întrebării o investigație jurnalistică aflată în plină derulare. Iar convingerea de a merge mai departe cu anchete de presă vine de acum și din convingerea că încă mai există în Romania oameni, organizații sau proiecte care încurajează și susțin această regină a jurnalisticii: investigația. Mulțumesc!
Justin Gafiuc este jurnalist la Gazeta Sporturilor. A câștigat premiul cel mare în cadrul proiectului Supporting Investigative Journalism pentru investigaţia "Mafia pariurilor"

Freedom House România este o organizaţie non-profit, nepărtinică, ce promovează demnitatea umană, libertatea, egalitatea şi democraţia. Freedom House și-a câștigat un renume bine întemeiat, ca promotor al drepturilor fundamentale ale omului și al valorilor democratice, al statului de drept şi al bunei guvernări.

Libertatea este posibilă numai într-un sistem politic democratic ce garantează diversitatea opiniilor, libertatea de expresie, dreptul la liberă informare, libera asociere și credința, protecţia și respectarea drepturilor minorităţilor.

Freedom House România sprijină inițiativele civice non-violente din societățile în care libertatea este refuzată sau amenințată și contestă orice idei și inițiative care contravin dreptului de a fi liber al fiecărui om.

Freedom House în imagini

copyright © 2013 Freedom House | Toate drepturile rezervate