Register

INTERVIU Cristina GUSETH: Anul trecut a fost o mineriadă în plan juridic

Anul trecut am asistat în România la o "mineriadă in plan juridic" pusă la cale de USL și declanșată de condamnarea lui Adrian Nastase. Scopul încercării de lovitură de stat a fost aservirea justiției și blocarea dosarelor de înaltă corupție, afirmă Cristina Guseth, director al Freedom House România.


"Păream stabili și ne-am dovedit vulnerabili. România va recupera foarte greu ce a pierdut anul trecut prin acțiunea iresponsabilă a unor politicieni", subliniază Cristina Guseth în interviul acordat Ziare.com.

Astăzi se împlinește un an de la ziua în care românii s-au prezentat la vot (a doua oară) pentru a decide dacă îl demit sau nu pe președintele Traian Băsescu, ocazie cu care Ziare.com i-a adresat câteva întrebari directorului Freedom House România cu scopul de a trage câteva concluzii dar și învățăminte din acea aventură politică.

Privind retrospectiv, cum ați caracteriza dvs evenimentele politice din vara trecută? Am asistat sau nu la o formă de lovitură de stat? Care a fost strategia politică și ce scopuri a urmărit USL?
Anul trecut a fost o mineriadă în plan juridic, altfel spus o încercare de lovitură de stat pusă la cale de către guvernul USL. Prin ordonanațe de urgență s-a încercat limitarea competenței Curții Constituționale, au fost decapitate instituțiile democratice (Senatul, Camera Deputaților, Avocatul Poporului etc.), a fost trecut Monitorul Oficial în subordinea Guvernului, au fost tăiate pârghiile prin care funcționează statul de drept și sistemul de echilibru si control reciproc între instituțiile statului.

Lovitura de stat a eșuat pentru că, în pofida presiunilor uriașe, instituțiile statului au rezistat. În pofida amenințărilor la care au fost supuși unii judecători, Curtea Constituțională a invalidat deciziile Guvernului USL.
Mineriada a fost declanșată de condamnarea lui Adrian Năstase, care a produs un adevărat cutremur în rândul politicienilor cu risc penal. Scopul acestei încercări de lovitură de stat a fost aservirea justiției și blocarea dosarelor de înaltă corupție.

Ce anume vi s-a părut cel mai grav?
Cel mai grav mi s-a părut manipularea cinică si ticăloasă a oamenilor care nu aveau cultură democratică și juridică pentru a înțelege în amănunt ceea ce se întâmplă.

Mai mult, îmi aduc aminte că am simțit fizic teamă la o întalnire organizată de către GDS cu președintele suspendat: în stradă erau aduși câțiva huligani care țipau în megafoane reușind astfel să dea impresia unei mulțimi dezlănțuite care putea intra oricând în curte să ne atace. Erau acolo și reprezentanți ai Ambasadei SUA și a doua zi această impresie puternică mi-a fost confirmata de către cei din Amabasadă.
Mi s-a părut gravă și această alianță cu personaje gen colonelul Dogaru, protocoalele semnate cu acești indivizi care cereau desființarea unor instituții ale statului și organizații ale societății civile.
Totodată, mi s-a părut grav atacul iresponsabil asupra liderilor europeni și americani, instituțiilor europene, pe scurt indepartarea de Europa si comunitatea euroatlantică.

Mi s-a părut că teama de închisoare a unor politicieni penali distruge ce a câștigat România în ultimii ani în plan democratic.

Cum comentați reacțiile partenerilor externi - UE și SUA? USL i-a acuzat de partizanat politic.
Atât Uniunea Europeană cât și Statele Unite au văzut parteneriatul euro-atlantic pus în pericol. Când unul dintre parteneri decide să nu mai respecte regulile, să intre într-o zonă gri, riscul este uriaș și îngrijorarea pe măsură.

Comunitatea euroatlantică este o comunitate de valori împartășite și apărate: statul de drept, libertatea, democrația, economia liberă. Iar statul de drept este garanția existenței celorlalte, este temelia.

Cel care destabilizează statul de drept nu poate fi în comunitatea euroatlantică, devine o vulnerabilitate pentru securitatea acesteia și prezintă risc de contagiune, de aceea și reacția atât de fermă, mai ales din partea SUA și a Germaniei.
Eu cred că sunt în USL oameni care și-au dat seama că s-a mers prea departe, și vorbesc despre "partizantul" politic al occidentalilor doar la TV, în țară, pentru consum intern.

Cum a reactionat populația? Cum ar fi reacționat cetățenii americani, de exemplu, dacă în SUA s-ar fi întamplat asemenea lucruri?
În ciuda propagandei uriașe și a indiciilor clare de fraudă la referendum electoratul a refuzat să legitimeze lovitura de stat. Îmi amintesc de disperarea susținătorilor puciului contra statului de drept, de acuzațiile pe care le aduceau alegătorilor pentru că nu s-au mobilizat la vot.
Aș vedea două categorii: prima, mai puțin informată, manipulată cinic, grosolan si iresponsabil prin canalele politicienilor corupți. A doua, de oameni care au fost realmente îngrijorați și au început să citească presa să se uite la TV, pe scurt s-au mobilizat pentru că au simțit un pericol real. Au fost și mulți indiferenți, semnul clar ca agenda publică nu avea legătura cu agenda USL.

Nu îmi pot imagina în SUA așa ceva. Este o tradiție în a respecta bunul mers al institutiilor, regulile, durata mandatelor, și chiar într-un caz de impeachement nu schimbi regulile jocului în timpul jocului. Este o societate civilă mai activă, mai puternică, și presa nu-i într-o măsură atât de mare, ca la noi, comandată politic. Există partizanate politice ale presei, desigur, dar nu subordonare, nu ascultare oarbă a liderilor politici.

Institutul National de Statistică a publicat recent primele rezultate finale ale recensământului. Cum să interpretăm acum tertipurile folosite de USL astă-vară cu scopul de a valida totuși referendumul?
Cred că au fost unii politicieni/indivizi disperați care au făcut un efort uriaș financiar pentru a reuși suspendarea și care nu s-ar fi dat în lături de la nimic. Am văzut într-o primărie de sat de munte cantități uriașe de afișe și fluturași. Trageau cu tunul în vrabiuțe...

Cine ar trebui să plătească în justiție? Președintele Băsescu vorbea recent despre acest lucru.
Cei care sunt dovediți că au încălcat legea, că au falsificat liste de vot, că au încercat să modifice decizii al CCR în drum spre Monitorul Oficial, toți disperații iresponsabili.

Credeți că Liviu Dragnea va ajunge în fața judecătorilor?
Probabil. Percepția este că a orchestrat o uriașă fraudă electorală. Este foarte important ca cei vinovați să platească fiindcă altminteri riscăm să nu învățăm nimic din experiența anului trecut și ei să devină modele în politică.

România, ca stat, a plătit pentru această "aventură"? Care au fost cele mai serioase efecte pe plan extern?
Pierderea încrederii după o perioada în care reușisem cu greu să o câștigăm. România abia devenise predictibilă prin reformele făcute, progresele în lupta contra corupției, prin trecerea, cu sacrificii, dar cu succes, prin furtuna crizei economice, prin angajamentele militare ferme alături de Aliați în Irak și Afganistan.
Se consolidase această imagine de predictibilitate și angajament pro-occidental, și ea a fost aruncată în aer în cateva zile. Păream stabili și ne-am dovedit vulnerabili. România va recupera foarte greu ce a pierdut anul trecut prin acțiunea iresponsabilă a unor politicieni care riscau condamnarea penală.

Cat de mult a contat mass-media și în ce fel?
Au contat foarte mult ziariștii și mass-media occidentală. Cunosc ziariști care și-au anulat vacanța. Alții care au contribuit major la zădărnicirea unor tentative de mistificare a deciziilor instituțiilor statului.
Faptul că au existat informații referitoare la sprijinul extern a contat enorm.
Noi înca mai așteptam ajutor de afară, nu am învățat suficient să ne ajutăm singuri. Dacă se auzea doar aria calomniei la adresa partenerilor euroatlantici cântată pe mai multe voci, dintre care și unele voci de intelectuali, nu vreau să-mi imaginez cum ar fi fost acum.
A fost o vară obositoare pentru mulți...

Credeți că se mai poate repeta acest episod?
Chiar dacă se mai aud voci disperate, eu am o speranță că există suficienți oameni care au înțeles că efectele negative ale încercării de lovitură de stat de anul trecut se vor stinge foarte greu. Pe de alta parte, instituțiile statului au rezistat puciului și au ieșit întărite. 

Citiți interviul aici

PROIECTE NAŢIONALE

 

 

Să arătăm şi ceea ce nu se vede, şi ceea ce nu se spune
Întâlnirea cu jurnalişti din întreaga ţară, fiecare reprezentând, în concepţia mea idealistă, centre de rezistenţă în acest domeniu, edificat în ultimii ani tot mai mult pe nisipuri mişcătoare, a fost ca o pilulă miraculoasă care nu m-a vindecat de pesimism, dar mi-a întărit credinţa că nu e corect faţă de noi să abandonăm să arătăm şi ceea ce nu se vede şi ceea ce nu se spune.
Ligia Voro de la TV Târgu Mureș este laureată a programului Supporting Investigative Journalism pentru investigaţia Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) din Tîrgu-Mureş – Analize la suprapreţ

Freedom House România este o organizaţie non-profit, nepărtinică, ce promovează demnitatea umană, libertatea, egalitatea şi democraţia. Freedom House și-a câștigat un renume bine întemeiat, ca promotor al drepturilor fundamentale ale omului și al valorilor democratice, al statului de drept şi al bunei guvernări.

Libertatea este posibilă numai într-un sistem politic democratic ce garantează diversitatea opiniilor, libertatea de expresie, dreptul la liberă informare, libera asociere și credința, protecţia și respectarea drepturilor minorităţilor.

Freedom House România sprijină inițiativele civice non-violente din societățile în care libertatea este refuzată sau amenințată și contestă orice idei și inițiative care contravin dreptului de a fi liber al fiecărui om.

Freedom House în imagini

copyright © 2013 Freedom House | Toate drepturile rezervate