Register

Cristina GUSETH: Ceea ce apreciază Occidentul în România, dărâmă cei de la putere

Cristina Guseth, directorul Fundaţiei Freedom House România, trage un semnal de alarmă cu privire la adoptarea noilor coduri, Penal şi de Procedură. Invitată în emisiunea Dezbaterile României Libere, ea vorbeşte despre cum au ajuns legile să facă jocurile politicienilor şi despre punctele fierbinţi ale României din raportul MCV.

 “Problema noilor coduri s-a pus undeva în 2006. Atunci a început discuţia despre noile coduri. În legătură cu aderarea României la spaţiul european, atunci când s-a pus această problemă, o consultare a cetăţenilor ar fi trebuit făcută referitor la fenomenul corpuţiei. Facem noi coduri, le aliniem la cele europene, suntem mai blânzi în ceea ce priveşte pedepsele legate de corupţie, dar haide să vedem dacă situaţia din România este asemănătoare cu cea din UE.” Acesta consideră Cristina Guseth că ar fi trebuit să reprezintă punctul de plecare pentru o dezbatere reală în jurul adoptării unor noi coduri.

Să dăm timpul în urmă, în 2005, să ne aducem aminte că România avea multe steguleţe pe reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. Mai erau nişte steguleţe roşii pe mediu, dar principal problemă aici era, pe justiţie.” Aceasta era pasul pe care România trebuia să-l facă pentru a deveni ţară membră UE.

Guseth declară că adoptarea unor noi coduri a devenit o luptă politică. USL-ul a dat vina pe vechea guvernare, reprezentată de Boc, la acea dată, şi au început să se lupte între ei. Floare Comşea spune că astfel s-a ignorat tocmai conţinutul, atenţia mutându-se de pe fondul problemei pe forma, pe modul ei de prezentre.

Cele două coduri, Codul Penal şi Codul de Procedură, au fost adoptate în 2009, sub coordonarea fostului ministru Cătălin Predoiu. Pe atunci ministru al justiţiei el a apelat la mai mulţi experţi şi a lucrat împreună cu o comisie juridică în parlament, care era condusă chiar de Victor Ponta. Din comisie au mai făcut parte Tudor Chiuariu şi fostul deputat Boldea.

Guseth spune că lupta politică s-a dat în jurul scăderii pedepselor, deşi ea a atras atenţia în repetate rânduri că acest lucru nu va descuraja corupţia. “Pe infracţiunile de patrimoniu pedeapsa era de la 10 la 20 de ani şi în noul cod este de la 1-5 ani. Uitaţi-vă că astăzi unii au scăpat deja, s-a prescris dosarul lui Ghiţă, dosarul Transferurilor. Munca din aceste dosare este a procurorilor, deci plătită din banii noştri şi toate aceste dosare se vor prescrie. Asta este unul dintre aspecte.”

Potrivit unui studiu anual al Transparency International, într-un clasament care arată cât de puternică este percepută corupţia în diverse ţări, România ocupă locul 69, din 175 ţări, în care prima poziţie este ocupată de ţara perceputa ca fiind cea mai puţin coruptă, în speţă Danemarca. Clasamentul este doar pentru anul 2013, în 2011 ţara noastră ocupând locul 75, respectiv 66, în 2012. Astfel că poate fi observată o neîncredere mai mare în guvernanţi anul trecut decât acum doi ani.

(...)

“Tot ce apreciază Occidentul, nu numai că este criticat, dar se încearcă demolarea acelor instituţii în România.” Guseth spune că DNA este apreciat în raportul MCV, fiind una dintre cele cinci instituţii date drept exemplu în toată Europa. Ea spune că raportul MCV critică modul în care sunt făcute achiziţiile publice în România, iar o problemă este că nu avem un program de pregătire a poliţiştilor şi procurorilor pentru a ancheta astfel de speţe. “Spre exemplu Romsilva a plătit pentru o achiziţie un preţ de 20.000 de ori mai mare decât preţul real.”

Ideea conform căreia tot mai mulţi oameni din sistemul fac jocul puterii este susţinută de Cristina Guseth, care consideră că există deja o anumită complicitate. “În programele noastre de pregătire avem şi procurori din Italia, iar ei ne spun că acolo există o separare între politică şi justiţie. Italienii spun că nu e bine ca procurorii şefi să fie numiţi de politicieni.”

Cristina Guseth consideră că atâta vreme cât politicienii continuă să-şi dea legi care să le favorizeze comiterea de ilegalităţi, nu putem vorbi despre eliminarea corupţiei.

PROIECTE NAŢIONALE

 

 

Jurnalismul devine tragic abia când nu mai găseşti sensul luptei cu morile de vânt
Jurnalismul devine tragic abia când reporterul nu mai găseşte sensul luptei cu morile de vânt - publicul nu merită, nu se poate schimba nimic, sunt toţi o apă şi-un pământ. Timp de o lună, însă, am intrat în joc, am regăsit sensul, am muncit ca un câine şi a ieşit ceva mişto.
Vlad Ursulean de la România Liberă este unul dintre laureații proiectului Supporting Investigative Journalism pentru investigaţia Cutremurele şi clădirile care le aşteaptă

Freedom House România este o organizaţie non-profit, nepărtinică, ce promovează demnitatea umană, libertatea, egalitatea şi democraţia. Freedom House și-a câștigat un renume bine întemeiat, ca promotor al drepturilor fundamentale ale omului și al valorilor democratice, al statului de drept şi al bunei guvernări.

Libertatea este posibilă numai într-un sistem politic democratic ce garantează diversitatea opiniilor, libertatea de expresie, dreptul la liberă informare, libera asociere și credința, protecţia și respectarea drepturilor minorităţilor.

Freedom House România sprijină inițiativele civice non-violente din societățile în care libertatea este refuzată sau amenințată și contestă orice idei și inițiative care contravin dreptului de a fi liber al fiecărui om.

Freedom House în imagini

copyright © 2013 Freedom House | Toate drepturile rezervate