Register

Laura Codruţa KOVESI: "Demnitarii corupţi vor deveni de neatins" după modificarea Codului Penal

Laura Codruța KOVESI - Procuror-șef DNALaura Codruța KOVESI - Procuror-șef DNAŞefa procurorilor anticorupţie a explicat că dacă vor trece modificările Codului Penal, cei 28 de parlamentari trimişi în judecată sau cercetaţi de DNA vor fi achitaţi. Laura Codruţa Kovesi mai spune că nu este normal să faci o lege doar pentru o anumită categorie profesională.

Laura- Codruţa Kovesi, susţine că procurorii din subordinea sa nu se lasă intimidaţi de presiunile politicienilor şi îşi vor duce anchetele până la capăt. Ea a comentat, într-un interviu pentru "Evenimentul zilei", modificările făcute de deputaţi la Codul Penal.
EVZ: După tot ce s-a întâmplat în Camera Deputaţilor, cu modificarea Codului Penal, ce simt procurorii DNA? 

Laura Codruţa Kovesi: Din punct de vedere al procurorilor DNA, pot să vă spun că ei sunt extrem de hotărâţi, sunt activi, sunt determinaţi să-şi continue anchetele, indiferent de aceste tentative de intimidare, pentru că nu sunt intimidaţi. Nu este prima dată când se întâmplă asta şi sunt convinsă că toţi procurorii din DNA îşi vor duce anchetele până la capăt.

Care este atitudinea lor faţă de aceste schimbări? 
Avem două abordări diferite. În primul rând, una care vizează modul în care se modifică legi şi care ne influenţează în mod evident activitatea. A doua, atitudinea care priveşte dosarele. În ceea ce priveşte aceste modificări legislative, repet, nu este prima încercare prin care trecem. Din păcate este prima dată când s-a reuşit să se voteze o astfel de modificare ce va influenţa în mod direct activitatea DNA.

Cum vă afectează activitatea? 
Faptul că o categorie de funcţionari au fost scoşi din definiţia de funcţionar public şi nu mai pot fi cercetaţi de DNA este, în mod evident, o limitare a competenţelor şi a atribuţiilor acestei structuri specializate şi noi apreciem că nu este binevenită. Nu este normal ca toţi cetăţenii ţării să fie cercetaţi pentru fapte de corupţie, luare, dare de mită, în timp ce o altă categorie, cum sunt parlamentarii de exemplu, să nu fie cercetaţi pentru astfel de fapte.

"Nu trebuie să faci o lege pentru o anumită categorie profesională"

Câţi parlamentari au fost trimişi în judecată de DNA? 
Practica judiciară a DNA ne arată că, în ultimii ani, au fost situaţii când senatori şi deputaţi au comis astfel de fapte penale. Sunt peste 28 de persoane trimise în judecată care au avut această calitate. Sigur că atunci când modifici o lege, o modifici pentru chestiuni de principiu, care se aplică tuturor cetăţenilor unei ţări. Nu trebuie să faci o lege pentru o anumită categorie profesională. Dar mă întreb, este normal să cercetăm un poliţist care ia mită 100 de euro, să cercetăm un procuror sau judecător, să cercetăm un medic, să cercetăm un profesor, dar un senator sau un deputat să nu-l putem cerceta?

Hibele Noului Cod Penal

Ce infracţiuni se prescriu în Noul Cod Penal (NCP)? 
La 1 februarie este preconizată intrarea în vigoare a NCP şi a Noului Cod de Procedură Penală (NCPP). Din fericire, la infracţiunile care sunt prevăzute în Legea 78/2000 privind sancţionarea faptelor de corupţie nu au fost făcute modificări în ceea ce priveşte pedepsele pentru aceste fapte. Problema care va afecta dosarele DNA şi, de fapt, dosarele de mare corupţie se referă la principiul aplicării legii penale mai favorabile şi la modul în care se va calcula termenul de prescripţie. Până în acest moment există două opinii în sistemul judiciar, cu privire la modul în care se va calcula termenul de prescripţie: care lege va fi mai favorabilă, NCP sau vechiul Cod Penal.

Ce puteţi face? 
NCPP prevede o procedură definitivă de legiuitor, ca întrebarea prealabilă, care se adresează Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Este normal ca într-un sistem juridic opinia finală şi opinia după care tot sistemul să se orienteze să aparţină ICCJ.

Şi vă adresaţi ICCJ? 
Putem să ne adresăm ICCJ. O să identificăm dosare care sunt în recurs, până la data de 1 februarie 2014. O să adresăm o astfel de întrebare prealabilă ICCJ, care va fi obligată să dea un răspuns cu privire la modul la care se vor interpreta aceste dispoziţii. Este adevărat că sunt situaţii în care anumite dispoziţii au fost interpretate diferit şi a existat practică judiciară diferită. Însă acum, când vorbim de pedepse care se aplică unor fapte de corupţie, nu putem lăsa ca unele persoane să primească pedepse mai mari şi alte persoane să scape pentru că interpretăm diferit legea. Este rolul Înaltei Curţi să unifice practica judiciară şi, sigur, noi ca procurori suntem obligaţi să respectăm o astfel de decizie.

Ce înseamnă această decizie?
Este importantă nu numai pentru noi, care aplicăm legea. Este extrem de importantă şi pentru persoanele trimise în judecată, pentru că este un principiu constituţional, aplicarea legii penale mai favorabile. Legea trebuie să fie previzibilă, predictibilă, să ştii cum o aplici. Nu poţi la un complet de judecată să primeşte o pedeapsă de doi ani cu suspendare, în timp ce la un alt complet de judecată să primeşte trei ani cu executare, pentru acelaşi gen de fapte. Şi asta doar că interpretăm diferit legea. 

Dacă vor trece modificările la CP, ce se întâmplă cu cele 28 de dosare în care sunt implicaţi parlamentari? 
Va trebui analizat caz cu caz. Este posibil ca în toate dosarele în care aceştia au fost trimişi în judecată şi au avut această calitate, dacă acest Cod va intra în vigoare, să scape de pedepse, urmând să fie achitaţi.

În NCCP aţi semnalat o problemă cu interceptările în cazul miniştrilor? 
Din perspective DNA, problema cea mai mare, pe dispoziţiile NCPP, vizează situaţia interceptărilor atunci când vorbim de cercetarea unor miniştri, de exemplu. Pentru că legea ne obligă să începem urmărirea penală înainte de a face interceptări telefonice. Ori, în cazul miniştrilor, nu putem începe urmărirea penală dacă nu obţinem, în prealabil, o autorizare din partea Parlamentului sau a Preşedintelui României, atunci când ministrul respectiv are şi calitatea de senator sau deputat, sau a comis fapta în timpul exercitării mandatului de ministru. Practic va fi imposibil să facem astfel de dosare.

Ce aţi făcut pentru a  remedia acest lucru?
Am făcut o propunere pe care am trimis-o Ministerului Justiţiei, în care am explicat ce impedimente vor fi, am invocat soluţii de practică judiciară din dosarele anterioare, în care au fost cercetaţi miniştri. Aici v-aş da un exemplu, ca să fie foarte simplu. Ce ne facem dacă vine un denunţător la DNA şi spune: “Am fost la ministrul X şi mi s-a cerut şpagă un milion de euro ca să închei un contract de 10 milioane de euro!”. Va fi foarte greu să investigăm, nu poţi să înregistrezi discuţia care are loc între denunţător şi ministru pentru că sunt foarte multe situaţii în care se prezintă persoane la noi şi denunţă fapte de corupţie.

Vin oamenii să facă denunţuri?

Aş vrea să vă spun că în ultima perioadă de timp sunt foarte mulţi cetăţeni care au încredere în DNA şi vin şi fac denunţuri. Un exemplu care poate fi predat şi la studenţii şi la facultăţile de drept, un caz soluţionat săptămâna trecută şi în care am primit un denunţ prin fax. De obicei, cei care fac denunţuri pentru fapte de corupţie vor să vină la procuror, să discute în condiţii de confidenţialitate, sunt foarte stresaţi să nu afle nimeni că au făcut denunţ, să nu se afle. Vă daţi seama ce disperat a fost acel denunţător dacă a trimis denunţul prin fax! Procurorul a fost foarte activ, l-a audiat, l-a chemat la declaraţii şi a  reuşit să se ajungă la arestarea a două persoane cu funcţii de conducere, pe baza  unui denunţ trimis pe fax. Deci şi în astfel de situaţii trebuie să tratăm egal şi sesizările şi denunţurile. Ori în cazul unui ministru despre care vor fi indicii că va comite o faptă de corupţie, de competenţa DNA, practic va fi imposibil să-i interceptăm convorbirile.

Din punctul dumneavoastră de vedere, al DNA, există şi alte hibe la NCP?
Din punct de vedere al DNA, acestea sunt problemele cele mai importante, deorece vorbim despre nişte instrumente legislative, de care noi avem nevoie să dovedim fapte de corupţie. Nu sunt instrumente legislative noi, nu sunt tehnici inventate în România, sunt tehnici de anchetă pe care le folosesc toţi procurorii din Europa, pentru că şi noi suntem în Europa, vrem să avem aceleaşi instrumente.

Când vorbim de eficienţă, toată lumea face trimitere la rezultatele procurorilor din Europa sau din SUA, dar când vorbim de instrumente, şi noi vrem să avem aceleaşi instrumente. Din punct de vedere al tehnicilor de investigare şi de anchetă, NCPP ne oferă instrumente bune, dar există şi câteva probleme, una din acestea fiind cea pe care v-am expus-o. Noi am propus modificarea acestor dispoziţii. Am înaintat, atât ministrului Justiţiei cât şi procurorului general, punctul nostru de vedere. Punctul nostru de vedere a fost însuşit şi semnat împreună cu noi şi de către procurorii DIICOT, pentru că ambele structuri specilizate avem astfel de dosare. Sperăm că legea va fi modificată.


Citiţi întregul interviu pe http://www.evz.ro

PROIECTE NAŢIONALE

 

 

Gură de oxigen pentru jurnalismul de investigație
Jurnalismul de investigaţie e cu un picior în groapă. E aproape magic când fundaţii străine sau româneşti, cum a fost în cazul meu Freedom House, dau câte o gură de oxigen, vitală, care mai aprinde lumina prin pâcla românească presărată cu şmecheri, absurd şi corupţie. Rolul SIJ a fost să dea această gură de oxigen.
Mircea Opriș, ziarist la Jurnalul Național, autorul investigației Poluarea firmei Continental, este unul dintre laureații programului Supporting Investigative Journalism

Freedom House România este o organizaţie non-profit, nepărtinică, ce promovează demnitatea umană, libertatea, egalitatea şi democraţia. Freedom House și-a câștigat un renume bine întemeiat, ca promotor al drepturilor fundamentale ale omului și al valorilor democratice, al statului de drept şi al bunei guvernări.

Libertatea este posibilă numai într-un sistem politic democratic ce garantează diversitatea opiniilor, libertatea de expresie, dreptul la liberă informare, libera asociere și credința, protecţia și respectarea drepturilor minorităţilor.

Freedom House România sprijină inițiativele civice non-violente din societățile în care libertatea este refuzată sau amenințată și contestă orice idei și inițiative care contravin dreptului de a fi liber al fiecărui om.

Freedom House în imagini

copyright © 2013 Freedom House | Toate drepturile rezervate