Register

Camera Deputatilor dezbate luni şi marţi legea cu amendamentul Chiuariu prin care judecătorii decid dacă dosarele sunt sau nu trimise în judecată pe fond

Camera Deputaţilor va dezbate, luni şi marţi, în sesiune extraordinară, Legea de aplicare a Codului de Procedură Penală, după ce a votat, săptămâna trecută, un amendament al senatorului PNL Tudor Chiuariu prin care judecătorii decid dacă dosarele sunt sau nu trimise în judecată pe fond.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a semnat, pe 26 iunie, o decizie privind convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară în data de 1 iulie 2013, de la ora ora 16:00 la ora 19:00 şi în 2 iulie 2013, de la ora 10:00 până la finalizare.

Ordinea de zi cuprinde doar proiectul de Lege pentru punerea în aplicare a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale.

"Gândul" a relatat că Parlamentul va intra în sesiune extraordinară din cauza unui amendament introdus de senatorul PNL Tudor Chiuariu. Amendamentul, care a fost iniţial scos din lege, a fost votat în plenul Camerei Deputaţilor de PNL, UDMR, PPDD şi minorităţi, iar PSD şi PDL au votat împotrivă.

 Camera Deputaţilor a votat în plen un amendament al senatorului PNL Tudor Chiuariu prin care judecătorii decid dacă dosarele sunt sau nu trimise în judecată pe fond. Până acum procurorii erau cei care decideau dacă trimit sau nu dosarele în judecată, a notat sursa citată. Acest amendament apare în legea de punere în aplicare a Codului de Procedură Penală. Dacă legea era votată miercuri, intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Amendamentul este următorul: "Competenţa judecătorului de cameră preliminară. Judecătorul de cameră preliminară este judecătorul care, în cadrul instanţei, potrivit competenţei acesteia: verifică legalitatea şi aparenţa de temeinicie a trimiterii în judecată dispuse de procuror".

Acest amendament a fost iniţial aprobat de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor în şedinţa de joi 20 iunie, fiind preluat din varianta legii venită de la Senat fără prea multe discuţii sau dezbateri.

Potrivit "Gândul", împotriva acestui amendament s-au pronunţat toţi actorii din sistemul judiciar. La şedinţa Comisiei juridice din 25 iunie, preşedintele Curţii Supreme, Livia Stanciu, preşedintele CSM Oana Hăineală şi reprezentanţii Ministerului Justiţiei au declarat în faţa Comisiei juridice că acest amendament nu trebuie adoptat, pentru că ar fi neconstituţional şi pentru că ar avea un efect negativ în procesele penale.

Miercuri 26 iunie, Comisia juridică a transmis raportul şi textul legii de punere în aplicare a Codului de Procedură Penală către plenul Camerei. Într-o sedinţă fulger, Comisia a scos din amendamentul lui Chiuariu sintagma "aparenţa de temeinicie" care este esenţa acestei modificări. Astfel că judecătorul de cameră preliminară nu mai avea în atribuţia să decidă dacă trimite sau nu dosarul în judecare pe fond.

"Gândul" a mai relatat că la votul în plen deputatul Luminiţa Adam de la PPDD a propus reintroducerea amendamentului formulat de Chiuariu. În final, amendamentul a fost votat. PSD a solicitat la scurt timp întreruperea şedinţei pentru consultări.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea a oprit şedinţa de plen pentru ca PSD să se consulte în grup. Amendamentul a fost votat de parlamentarii PNL, UDMR, PPDD şi de parlamentarii minorităţilor. Împotriva amendamentului lui Chiuariu au votat parlamentarii PSD şi cei ai PDL.

Potrivit unor surse citate de "Gândul", Valeriu Zgonea s-ar fi consultat cu premierul Ponta care i-ar fi transmis că legea nu poate fi adoptată cu amendamentul lui Chiuariu. Astfel că după revenirea în plen Valeriu Zgonea a anunţat că singura soluţia este o sesiunea extraordinară.

"Avem asta în MCV. Mulţumim colegilor liberali. Soluţia este o sesiune extraordinară. Asta e decizia mea. Retrimitem legea la Comisia juridică cu termen de o săptămână şi convocăm sesiune extraordinară", a declarat Valeriu Zgonea. Astfel că legea de punere în aplicare a Codului de Procedură Penală va fi retrimisă la Comisia juridică din Camera Deputaţilor care are la dispoziţie o săptămână pentru a emite un nou raport.

Potrivit sursei citate, CSM a trimis un punct de vedere către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor în care susţine că un asemenea amendament este neconstituţional. CSM a propus eliminarea acestui amendament. "Prevederile referitoare la examinarea aparenţei de temeinicie de către judecătorul de cameră preliminară sunt susceptibile de critică şi din perspectiva prevederilor constituţionale referitoare la rolul Ministerului Public. Potrivit art. 131 alin. (1) din Constituţia României, republicată, «În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor», se arată în punctul de vedere al CSM.

CSM susţine că procurorul este titularul acţiunii penale şi, prin constituţie, este cel care dispune trimiterea în judecată. CSM spune şi faptul că verificarea aparenţei de temeinicie este un concept vag. "Judecătorul de cameră preliminară nu poate analiza temeinicia trimiterii în judecată întrucât controlul realizat de acesta are un caracter preliminar, iar aprecierea asupra temeiniciei ar trebui făcută numai la judecata în fond a cauzei; tot astfel, trimiterea în judecată ar trebui să fie atributul exclusiv al procurorului", precizează CSM.

Potrivit CSM, aşa cum în procesele civile unui petent nu i se poate refuza acţiunea din start nici în penal unui procuror judecătorul nu îi poate refuza trimiterea în judecată.

De asemenea, în şedinţa de marţi 25 iunie, preşedinele Curţii Supreme a arătat că modificarea propusă de Chiuariu nu poate fi adoptată pentru că practic s-ar suprapune procedurii de judecare în fond a dosarelor penale. Astfel că un dosar ar fi judecat în fond de două ori. "Verificarea temeiniciei înseamnă o substituire a judecătorilor care judecă în fond. Judecătorul verifică legalitatea probelor din faza de urmărire penală şi legalitatea trimiterii în judecată pe fond", a explicat Livia Stanciu.

Preşedintele Curţii Supreme a mai explicat că în cazul în care un judecător de cameră preliminară verifică temeinicia unui dosar practic îl obligă pe judecătorul de fond să emită o sentinţă de condamnare. "Soluţia judecătorului de fond este legată de decizia judecătorului de cameră preliminară. Astfel că e greu de crezut că judecătorul de fond va da o soluţie de achitare. În opinia mea treabuie să eliminăm una din instituţii: camera preliminară sau judecătorul de fond", a mai declarat Livia Stanciu, potrivit "Gândul".

Secretarul de stat al Ministerului Justiţiei, Florin Moţiu, a atras atenţia Comisiei juridice că o astfel de modificare va fi reflectată negativ în raportul Comisiei Europene pe Justiţiei. "Procurorul este cel care trebuie să decidă dacă trimite sau nu un dosar în judecată. O să avem probleme cu această chestiune în raportul MCV. Din dorinţa de a crea garanţii ajungem să facem rău", a precizat Florin Moţiu, conform "Gândul".

Tudor Chiuariu şi-a argumentat introducerea acestui amendament prin faptul că procurorii ar fi trimis în judecată abuziv multe dosare. Adică Chiuariu susţine că există un număr consistent de dosare în care cetăţeni cinstiţi au fost trimişi în judecată fără probe. Astfel că acest amendament ar garanta că astfel de situaţii nu se mai repetă, mai scrie "Gândul".

Citește articolul aici

PROIECTE NAŢIONALE

 

 

Informații aduse din întuneric la lumină
Pentru mine, acordarea acestui premiu de către Freedom House reprezintă o asumare publică a acestei renumite entități non-guvernamentale a importanței aspectelor aduse din întuneric la lumină în legătură cu modul cum familia liderului (tânăr) celui mai puternic partid politic din România are contracte de zeci de milioane de euro cu statul, precum și a asocierii cu oameni de afaceri cunoscuți prin apropierea lor de șeful statului și de soțul pretendentei la șefia principalului partid de opoziție.
Daniel Befu este jurnalist la România Liberă. A câștigat premiul cel mare în cadrul proiectului "Supporting Investigative Journalism" pentru investigația Traseul banilor publici spre conturile familiei Ponta.

Freedom House România este o organizaţie non-profit, nepărtinică, ce promovează demnitatea umană, libertatea, egalitatea şi democraţia. Freedom House și-a câștigat un renume bine întemeiat, ca promotor al drepturilor fundamentale ale omului și al valorilor democratice, al statului de drept şi al bunei guvernări.

Libertatea este posibilă numai într-un sistem politic democratic ce garantează diversitatea opiniilor, libertatea de expresie, dreptul la liberă informare, libera asociere și credința, protecţia și respectarea drepturilor minorităţilor.

Freedom House România sprijină inițiativele civice non-violente din societățile în care libertatea este refuzată sau amenințată și contestă orice idei și inițiative care contravin dreptului de a fi liber al fiecărui om.

Freedom House în imagini

copyright © 2013 Freedom House | Toate drepturile rezervate