Register

 

Comisia Europeană a publicat în 27.01.2016 raportul anual privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV). Raportul „a constatat progrese susținute, ce par durabile, în mai multe domenii, aceste progrese fiind realizate în special prin acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și de integritate în scopul combaterii corupției la nivel înalt și al creșterii nivelului de profesionalism al sistemului judiciar în ansamblul său”.

Raportul a recunoscut și importanța implicării societății civile în documentarea și sublinierea problemelor de corupție, menționând proiectele derulate la nivel național de către Freedom House România și partenerii noștri de la Expert Forum și Centrul Român de Politici Europene pentru prevenirea corupției în administrațiile locale și în procesul achizițiilor publice. 

În cadrul raportului a fost subliniată și importanța ghidului pentru practicieni în achiziții publice realizat în cadrul proiectului coordonat de Freedom House România „Combaterea Criminalității în Achizițiile Publice”, arătând că acesta are o „abordare practică și multi-disciplinară asupra fenomenului, ghidând practicienii prin diversele stadii ale ciclului de viață al achiziției, inclusiv prin analize de cazuri reale de fraudă și corupție.”

„Eu nu aş minimaliza capacitatea MCV de a produce efecte pozitive în ce priveşte reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei” 

Un interviu cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București realizat de Melania CINCEA pentru Timpolis


- Cum „decriptează” Europa mesajele anticorupţie în serie transmise dinspre Casa Albă spre România? 

- SUA este la fel de interesată, ca şi noi, în dezvoltarea unei Românii puternice, ca stat membru al unei Uniuni puternice. De aceea este firesc să urmărească îndeaproape şi să susţină eforturile României de combatere a corupţiei şi de reformă a justiţiei.

- Ce măsuri sancţionatorii poate lua Europa împotriva României, în cazul în care Puterea va recidiva în derapaje de genul celor comise în vara lui 2012 ori în „marţea neagră”? Recomandările făcute de CE în cadrul raportului MCV nu par să mai producă prea multă emoţie…

- Eu nu aş minimaliza capacitatea Mecanismului de Cooperate şi Verificare de a produce efecte pozitive în ce priveşte reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei, mai ales că acest mecanism, agreat de şi cu România,  este susţinut legislativ, instituţional şi financiar de Uniunea Europeană.

Cel mai important lucru este însă acela că Mecanismul de Cooperare şi Verificare are capacitatea de a coagula sprijinul necesar reformelor chiar în interiorul instituţiilor-cheie ale sistemului judiciar românesc. Progresele înregistrate de România în ultimii ani nu ar fi putut avea loc în lipsa acestui sprijin din interior. Pentru a se asigura că aceste reforme sunt ireversibile, Comisia va continua să sprijine eforturile instituţiilor române prin intermediul mecanismului, atât cât va fi nevoie.

La finalul anului trecut, România se plasa la coada clasamentului privind absorbţia de fonduri structurale. De ce suntem în situaţia aceasta?

Trebuie în primul rând spus că rata absorbţiei a crescut de zece ori în ultimii trei ani, de la 3,4%, în iunie 2011, la 35,6%, în iunie 2014 şi, în 2013, s-a evitat şi dezangajarea fondurilor nefolosite. Pericolul dezangajării însă nu a trecut, pentru că 2014 – 2015 reprezintă un vârf de plăţi.

Gestionarea fondurilor UE necesită un sistem riguros şi o capacitate administrativă considerabilă. Noi putem oferi sprijin financiar şi exemplul altor ţări care au găsit soluţii la aceste probleme, dar sigur că efortul trebuie făcut aici, în România.

- Se poate vorbi, în primul semestru al acestui an, despre o îndreptare a lucrurilor în ceea ce priveste absorbţia?

Da, unele ajustări de natură administrativă propuse şi implementate de autorităţile române au acum efecte pozitive în ce priveşte rata de absorbţie, care a atins, la mijlocul lunii iulie, valoarea de 35,6%. Vă reamintesc faptul că, în iulie 2013, rata de absorbţie se situa la puţin peste 20%. Cu toate acestea, însă, noi continuăm să subliniem că, pe lângă rata de absorbţie, şi chiar mai important, este impactul real al proiectelor şi capacitatea lor de a aduce o schimbare în viaţa de zi cu zi a oamenilor. Cu alte cuvinte, ne interesează şi cantitatea, reflectată în rata de absorbţie, dar mai ales calitatea proiectelor finanţate.

Revenind la perspectivele acestui an, în acest moment nu avem nicio întrerupere a plăţilor pentru România, o situaţie radical diferită faţă de cea de acum câţiva ani, când am avut astfel de întreruperi din cauza disfuncţionalităţilor din sistem. Problemele care erau încă de rezolvat au fost discutate de Comisie cu autorităţile naţionale în procesul de adoptare a Acordului de Parteneriat, tocmai pentru a pune accentul pe calitatea proiectelor şi pe impactul lor concret asupra oamenilor, pentru crearea de locuri de muncă şi pentru sprijinirea economiei.

Capacitatea administrativă, un sistem robust de achiziţii publice, o abordare a cheltuirii fondurilor axată pe obţinerea de rezultate concrete şi capacitatea de evaluare a impactului, toate acestea sunt aspecte care au fost încorporate în măsurile de reformă avute în vedere în cadrul Acordului de Parteneriat.

Cu o experienţă de 20 de ani în relaţii internaţionale şi diplomaţie, Angela Filote este, începând din ianuarie 2014, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.Cu o experienţă de 20 de ani în relaţii internaţionale şi diplomaţie, Angela Filote este, începând din ianuarie 2014, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.Programul „Bursele europene: Jurnalişti în Dialog”, iniţiat de Freedom House România şi Comisia Europeană, ne-a facilitate întâlnirea cu înaltul oficial european, doamna Angela Filote având amabilitatea de a acorda ziarului „Viaţa liberă” un interviu în exclusivitate.

• Ovidiu AMĂLINEI (Viața liberă, Galați) 



- România se află la capătul primului ciclu comunitar (2007-2013). Care au fost punctele forte şi punctele slabe ale României în această perioadă?

- La puncte forte, aş începe direct cu lupta împotriva corupţiei, pentru că în acest domeniu nu multă lume şi-ar fi închipuit că se va ajunge la rezultatele la care s-a ajuns.

Important este că lupta aceasta continuă şi se încearcă desţelenirea corupţiei, se lucrează la rădăcină, la cauzele fenomenului.

Este însă un efort pe termen lung, vor mai trece probabil câţiva ani până când nu va mai exista această cultură a şpăgii, a mitei şi a credinţei populare că fără asta nu se poate în anumite domenii.

Este o problemă sistemică şi are nevoie de soluţii sistemice, dar iată că ele au început să apară. 

- Unde am stat mai puţin bine?


- La puncte mai puţin reuşite, aş menţiona capacitatea administrativă, capacitatea de a ţine pasul cu statutul de stat membru în UE, cu toate drepturile şi obligaţiile administrative şi legislative, capacitatea de a aplica legile care s-au adoptat la nivelul UE.

Aici, desigur, criza nu a ajutat - au fost tăieri salariale, reduceri de personal, dar cumva trebuie găsite soluţii, pentru că altfel oamenii nu pot beneficia la maximum de calitatea lor de cetăţeni ai UE.

- Avem, totuşi, pe Justiţie, derapaje precum blocarea anchetelor privind parlamentarii. Cum pot ele influenţa rapoartele MCV şi poziţia CE faţă de România?


- Atâta timp cât vor exista astfel de derapaje, va exista şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). Este foarte clar.

Fără astfel de derapaje, probabil că nu ar mai fi nevoie de un astfel de mecanism, pentru că în mai multe momente-cheie sistemul de justiţie a demonstrate deja că este suficient de puternic pentru a rezista presiunilor, fără a fi nevoie de o intervenţie a CE sau a comunităţii internaţionale.

 

Europa dă în clocot


- Care sunt marile provocări ale CE în perioada care vine?


- Cea mai mare este să găsim o soluţie astfel încât ieşirea din criza economică, lucru care se întâmplă deja, să fie percepută la nivelul cetăţeanului. Să avem, dacă vreţi, o distribuire mai echitabilă a avantajelor de integrare economică şi a avantajelor ieşirii din criza economică.

De asemenea, foarte important pentru CE este să reuşească să gândească nişte programe şi nişte politici europene care să creeze locuri de muncă; şi nu orice fel de locuri de muncă, ci locuri de muncă bine plătite. Dar aici e nevoie de cooperarea deplină a statelor membre, pentru că există anumite politici pe care numai statele membre pot să le decidă, iar CE poate doar să le sprijine. 

- Ultimele alegeri parlamentare au dus la creşterea acceselor naţionaliste şi xenofobe. Pot ele să ducă la adâncirea unor falii în spaţiul comunitar?


- Personal, nu cred asta, dar sigur că rămâne de văzut cum vor acţiona aceşti noi parlamentari europeni.

Părerea mea este că, odată intraţi în mecanismul decisional al UE, vor vedea mai bine meritele aşa-numitelor metode comunitare şi meritele cooperării la nivelul UE şi vor încerca să îmbunătăţească sistemul de luare a deciziilor şi legislaţia care se adoptă la Bruxelles, nu să oprească acest sistem. Iar loc de mai bine există întotdeauna.

- Cum este pregătită UE să răspundă unor provocări precum conflictul dintre Ucraina şi Rusia?


- Până acum, UE şi-a pus la dispoziţie şi în aplicare toate instrumentele pe care le are, astfel încât să păstreze această logică a cooperării şi a dialogului deschis şi să reziste tentaţiei de a intra într-un conflict precum cel generat din logica Războiului Rece.

Avem însă şi alte instrumente pe care le putem folosi, respectiv sancţiunile de generaţia a treia, ce implică efecte economice extinse, dar sperăm că nu va fi nevoie de aşa ceva. 

- În cazul în care, de exemplu, se ajunge la o oprire a furnizării gazelor, poate face faţă UE?


- CE a propus deja o strategie energetică în care sunt prevăzute măsuri pe termen scurt, precum cele privind iarna care va veni, dar şi măsuri pe termen mediu şi lung, iar ceea ce ne propunem este să ajungem la o situaţie în care să se poată transporta energie din oricare parte a UE către oricare altă parte, tocmai pentru a creşte gradul de securitate energetică a UE per ansamblul ei.

Ce preţ au... banii europeni

- Pe fondurile europene, care ar fi principalele oportunităţi pentru România în exerciţiul bugetar 2014-2020?


- În primul rând, România va obţine fonduri mai mari în noua perspectivă financiară, chiar dacă nu a reuşit să folosească toate fondurile pe care le-a avut în perioada 2007-2013.

Primii şapte ani de după aderare au fost, într-un fel, o perioadă de probă, o perioadă în care am avut cu toţii foarte multe de învăţat, atât România, cât şi CE în materie de utilizare a fondurilor structurale şi de investiţii.

Sunt sigură că rata de absorbţie va deveni mult mai bună.

Sperăm totodată - pentru noi este chiar mai important decât rata de absorbţie - că vom avea o calitate mai bună a proiectelor finanţate cu fonduri europene, în sensul că ele vor avea un impact palpabil la nivelul cetăţeanului. Pentru că nu ne dorim cheltuirea banilor cu orice preţ, ci pentru obţinerea unui standard de viaţă mai bun pentru cetăţenii României, cât mai apropiat de media europeană. 

- Politicienii români au tendinţa de a-şi aroga meritele atunci când lucrurile merg bine, iar situaţiile dificile sau controversate să le arunce în curtea Bruxelles-ului. Cum vedeţi această chestiune?


- Din acest punct de vedere, România s-a integrat perfect în UE, pentru că este într-adevăr un fenomen pe care îl observăm în toate statele membre; ţine puţin de logica şi etica lumii politice…

Mai spunem, în glumă, că ne-am obişnuit să fim acuzaţi când lucrurile nu merg bine, iar atunci când merg bine, alţii să culeagă laurii, dar sigur că asta nu este o poziţie confortabilă.

Este important ca lumea să înţeleagă bine cum se întâmplă lucrurile, că nu există un Bruxelles abstract. Cei care decid la Bruxelles sunt cei pe care cetăţenii îi trimit în instituţiile europene, fie în Parlamentul European, fie în Consiliul de miniştri, ei votează tot ce se decide acolo.

Prin urmare, este puţin ciudat ca cineva să se întoarcă de la Bruxelles şi să spună „Bruxelles-ul m-a obligat să fac ceva”; nu te obligă nimeni, ci îţi exerciţi dreptul de vot.

Desigur, contează şi capacitatea unui stat membru de a face alianţe astfel încât să-şi susţină interesele. Iar asta ţine, desigur, şi de experienţa în interiorul UE.

Ediţia de azi a emisiunii "Evenimentul zilei" i-a avut ca invitaţi pe Oana Schmidt-Hăineală, preşedintele CSM, şi pe Gelu Trandafir, director de comunicare la Freedom House. În platou s-a aflat şi jurnalista Violeta Fotache.

Principala temă de discuţie s-a referit la ultimul atac al USL împotriva statului de drept şi consecinţele sale, atât în rândul magistraţilor, cât şi pe plan extern, cu puţin timp înainte de noul raport MCV.

Schimbările Codului Penal, operate de majoritatea USL din Camera Deputaţilor, prin care parlamentarii NU  mai pot fi anchetaţi pentru corupţie de DNA, iar primarii, miniştrii, preşedinţii de consilii judeţene nu mai pot fi investigaţi de ANI pentru conflict de interese, au atras o avalanşă de critici de la Comisia Europeană şi de la ambasadele la Bucureşti a Marii Britanii, Olandei, Germaniei, a Ambasadei SUA la Bucureşti, ca şi a numeroase organizaţii neguvernamentale.

ANTENA 3 sfidează legea

Constatăm că postul de televiziune Antena 3 continuă să exercite presiuni asupra sistemului de justiţie, în special împotriva Președintelui CSM, a Procurorului șef DNA și a procurorilor DNA care conduc ancheta în dosarul de șantaj care vizează şi acest post de televiziune.

Reamintim că acest tip de acțiuni a făcut obiectul criticilor formulate în ultimul Raport MCV.

„Libertatea presei” în România şi-a alterat conţinutul în ultimii ani, devenind de fapt opusul său. S-a ajuns ca Voiculescu şi ai lui să folosească argumente de acest tip ca să dea în cap UE, Comisiei de la Veneţia, lui Macovei sau Reding şi de fapt oricui murmură cât de cât public împotriva agendei lor anti-stat de drept, anti-modernizare şi anti-UE.

PROIECTE NAŢIONALE

WATCHDOG

07-09-2017

Comunicat – Expert Forum, Centrul Român de Politici Europene și Expert Forum trag un semnal de alarmă privind acțiunea Ministerului Energiei pentru demiterea Oanei Truță

Organizațiile semnatare trag un semnal de alarmă privind acțiunea Ministerului Energiei pentru demiterea Oanei Truță, reprezentantul acționarului minoritar Fondul Proprietatea din Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. Acest lucru este fără precedent chiar în istoria tulbure a companiei, unde Fondul Proprietatea, reprezentat prin doamna Truță, a fost în permanență un oponent vocal al contractelor dubioase cu ”băieții deștepți”. Prin aceste contracte a avut de pierdut nu doar acționarul minoritar, ci și statul a fost păgubit anual cu cca 200 de milioane de euro numai în 2007-2011.

 

 

Oameni care tac şi fac
Freedom House mi-a reamintit că mass-media poate schimba lucruri. Mi-a readus aminte că e firesc să pui întrebări şi să primeşti răspunsuri. Prin Freedom House am intrat în contact cu oameni faini care au mize la fel de faine. Oameni care tac şi fac.
Ana Poenariu este jurnalistă la DIGI24. A câştigat premiu pentru jurnalism de investigaţie în cadrul proiectului Supporting Investigative Journalism pentru ancheta din 2012 Țiganii care au tocat banii pentru romi

Freedom House România este o organizaţie non-profit, nepărtinică, ce promovează demnitatea umană, libertatea, egalitatea şi democraţia. Freedom House și-a câștigat un renume bine întemeiat, ca promotor al drepturilor fundamentale ale omului și al valorilor democratice, al statului de drept şi al bunei guvernări.

Libertatea este posibilă numai într-un sistem politic democratic ce garantează diversitatea opiniilor, libertatea de expresie, dreptul la liberă informare, libera asociere și credința, protecţia și respectarea drepturilor minorităţilor.

Freedom House România sprijină inițiativele civice non-violente din societățile în care libertatea este refuzată sau amenințată și contestă orice idei și inițiative care contravin dreptului de a fi liber al fiecărui om.

Freedom House în imagini

copyright © 2013 Freedom House | Toate drepturile rezervate