Register

„MARTEA NEAGRA”. 92 de judecători ai Înaltei Curți au sesizat Curtea Constituțională


Într-o acțiune fără precedent, 92 dintre cei 111 de judecători ai instanței supreme a României au decis sesizarea Curții Constituționale privind modificările aduse în „marțea neagră” Codului Penal și reglementării conflictelor de interese.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție atrag atenția asupra încălcării principiului constituțional al egalității în fața legii și, pe de altă parte, asupra nerespectării a două tratate internaționale semnate de România.

Exceptarea preşedintelui, deputaţilor şi senatorilor de la noțiunea de funcționar public și, implicit, imunitatea acestora față de infracțiunile prevăzute de Codul Penal pentru funcționarii publici, violează, în opinia judecătorilor Înaltei Curți, principiul egalității în fața legii și nediscriminării.

 „Având în vedere sfera atribuţiilor ce intră în competenţa funcţiilor alese exceptate [n.n. - președinte, deputați, senatori], care, prin excelenţă, au conotaţii de putere publică, este justificată vocaţia acestora la calitatea de subiect activ pentru infracţiunile de abuz în serviciu şi pentru infracţiunile de corupţie.”

De asemenea, sunt contestate modificările la infracțiunea de conflict de interese, unde subiectul activ al infracțiunii nu mai este „funcționarul public”, ci „persoana cu contract de muncă și o fișă a postului”. Oficialii aleși ori numiți și funcționarii publici care au fost astfel scoși din sfera subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese „sunt deasupra legii, neputând fi cercetați şi pedepsiți pentru săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu sau de corupţie, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept”, arată cei 92 de judecători ai ÎCCJ.Judecătoarea Livia STANCIU, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție Judecătoarea Livia STANCIU, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție

În România, funcționarii publici  nu lucrează în baza unui contract de muncă, ci sunt numiți în funcția publică în baza unor contracte de drept public sau de drept administrativ. Practic, oricine decident din administrație este scos astfel din sfera conflictului de interese.

Potrivit Constituției, „statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.”

Or, mai spun judecătorii, prin aceste modificări, două tratate internaționale sunt încălcate.  Adoptând în 2002 Convenţia penală privind corupţia a Consiliului Europei, România şi-a asumat obligaţia de a incrimina corupţia activă şi pasivă a membrilor adunărilor publice naţionale. Exceptarea deputaților și senatorilor de la incriminările prevăzute de legea penală încalcă acest angajament și, prin urmare – Constituția României.

De asemenea, arată judecători instanței supreme, este încălcată și Convenţia ONU împotriva corupţiei. În 2004, statul român şi-a asumat obligaţia de a incrimina corupţia agenţilor publici naţionali, prin „agent public” înţelegându-se: „orice persoană care deţine un mandat legislativ, executiv, administrativ sau judiciar al unui stat parte, care a fost numită ori aleasă, cu titlu permanent sau temporar, care este remunerată ori neremunerată, şi oricare ar fi nivelul său ierarhic.”

Având în vedere această definiţie a „agentului public”, judecătorii ÎCCJ apreciază că exceptarea sau scoaterea unor oficiali aleși, numiți, ori a unor funcționari din calitatea de subiecți activi ai infracțiunilor de  corupție ori conflict de interese, încalcă obligaţia de a incrimina corupţia agenţilor publici naţionali, prevăzută în art. 15 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei.

 

PROIECTE NAŢIONALE

WATCHDOG

19-02-2019

Press release: a group of 25 NGOs are acting together in order to bring into the international community’s attention the Țandarei case

Your Excellency,  As members of the civil society, we, a group of 25 Romanian and international NGOs that fight against corruption and organised crime, are acting together in order to bring into the international community’s attention the Țandarei case on trafficking in minors.

 

 

Jurnalismul devine tragic abia când nu mai găseşti sensul luptei cu morile de vânt
Jurnalismul devine tragic abia când reporterul nu mai găseşte sensul luptei cu morile de vânt - publicul nu merită, nu se poate schimba nimic, sunt toţi o apă şi-un pământ. Timp de o lună, însă, am intrat în joc, am regăsit sensul, am muncit ca un câine şi a ieşit ceva mişto.
Vlad Ursulean de la România Liberă este unul dintre laureații proiectului Supporting Investigative Journalism pentru investigaţia Cutremurele şi clădirile care le aşteaptă

Freedom House România este o organizaţie non-profit, nepărtinică, ce promovează demnitatea umană, libertatea, egalitatea şi democraţia. Freedom House și-a câștigat un renume bine întemeiat, ca promotor al drepturilor fundamentale ale omului și al valorilor democratice, al statului de drept şi al bunei guvernări.

Libertatea este posibilă numai într-un sistem politic democratic ce garantează diversitatea opiniilor, libertatea de expresie, dreptul la liberă informare, libera asociere și credința, protecţia și respectarea drepturilor minorităţilor.

Freedom House România sprijină inițiativele civice non-violente din societățile în care libertatea este refuzată sau amenințată și contestă orice idei și inițiative care contravin dreptului de a fi liber al fiecărui om.

Freedom House în imagini

copyright © 2013 Freedom House | Toate drepturile rezervate