Register

Douăsprezece investigații sub egida GIJ

Investigațiile de presă sprijinite prin programul Grants for Investigative Journalism au fost publicate în perioada februarie-mai 2013. Anchetele au fost documentate în perioada octombrie 2012 - mai 2013.

Cele 12 investigaţii, apărute în presa locală şi centrală abordează teme precum corupția, spălarea de bani și frauda din România:

1. Politicienii împrumută: din cinci lei îți dau o sută - Sorin Cristian SEMENIUC, jurnalist, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație


Investigația a urmărit împrumuturile pe care politicienii susţin, în declaraţiile de avere, că le-ar fi acordat, dar care nu se justifică prin prisma veniturilor oficiale.

  • În urma acestei anchete, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) s-a autosesizat, demarând o investigaţie în cazul lui Sorin Alexandru Trandafirescu, un bugetar care a împrumutat 500.000 de euro unei persoane fizice.

„Încercarea de a încuraja un nucleu de jurnalişti de investigaţie să-şi facă treaba onest şi profesionist, ba să primească şi o sumă serioasă de bani pentru asta, mi s-a părut o iniţiativă excelentă. Ca jurnalist de provincie, unde cenzura a fost mai puternică decât în presa centrală - în acest context, e ca şi cum genul publicistic „anchetă” ar fi primit un colac de salvare.” – Sorin Cristian SEMENIUC



2. Tineri și descurcăreți - Alexandru NEDEA, reporter de investigații, Antena 3



Jurnalistul avea informaţii că nişte „băieţi deştepţi” pun la cale o schemă prin care să deturneze patrimoniul Uniunii Tineretului Comunist din capitală, dar "delapidarea" nu se petrecuse încă. Asta a fost si frumuseţea investigației, spune Alexandru Nedea, că se întâmplau lucruri noi pe măsură ce documenta subiectul.

  • Ancheta este acum pe masa procurorilor atasată la un dosar privind o eventuală delapidare a Fundaţiei pentru Tineret a Municipiului Bucureşti, organizaţie  care a preluat patrimoniul fostei Uniuni a Tineretului Comunist.

„Într-o perioadă în care presa a ajuns atât de jos, e nevoie de cineva care să încurajeze jurnaliştii pentru a realiza investigaţii.” - Alexandru NEDEA

3. Secta celor care vorbesc la telefon cu Dumneze și fac contrabandă cu alcool - Marian PĂVĂLAȘC, reporter, Evenimentul zilei



În spatele unei secte în care enoriaşii sunt învăţaţi să-şi doneze locuinţele cultului şi să renunţe la viaţa de familie şi să adopte desfrâul sexual, liderii grupării au dezvoltat o reţea de evaziune fiscală cu alcool şi obiecte de lux. Filiera este între România şi Republica Moldova/Ucraina.

  • După publicarea materialului au avut loc percheziții la sediul sectei din Tecuci. Jurnalistul documentează în continuare subiectul. 

„Trebuie să recunosc că astfel de programe sunt probabil unele din puținele oportunități pentru ca în presa autohtonă să apară subiecte care să fie mai mult decât un titlul "senzational" (pentru că presa româneasca este una de titluri, nu una de conținut), materiale în care conținutul să fie la fel de bun sau poate chiar mai bun decât titlul articolului.” - Marian PĂVĂLAȘC

4. Parângul a luat-o la vale pe pîrtia intereselor - Ana POENARIU, freelancer, scriitor DIGI 24



Proiectul celui mai mare Domeniu Schiabil din Europa de Sud-Est trebuia să transforme Valea Jiului dintr-o zonă minieră părăsită, în zonă de interes turistic: 68 de milioane de euro, bani de la buget şi de la Uniunea Europeană, urmau să fie alocaţi pentru proiectul care trebuia să devină viabil în patru ani de la demararea sa. Mizele imobiliare mari şi favorizarea anumitor firme au compromis însă proiectul încă din faşă.

  • Jurnalista se va întâlni cu reprezentanți ai Consiliului Concurenţei pentru a le explica situaţia unei licitaţii cu dedicaţie. 

Mi-am asumat pentru a doua oară statutul de jurnalist freelancer. Mi-am dat seama că cel puţin instituţiile nu mai pun întrebări referitoare la apartenenţa  la o  instituţie de presă. Lucru bun! M-am simţit om liber realizând materialele sprijinite de Freedom House. Mulţumesc! A fost bine.” - Ana POENARIU

5. Infografie Rețeaua László Tőkes, finanțată de la bugetul UngarieiZoltan ȘIPOȘ, redactor-șef adjunct, transindex.ro



Investigația a presupus peste 50 de solicitări de informaţii de la autorităţile de la Budapesta. Ancheta a dezvăluit că numeroase instituţii şi companii cu capital de stat din Ungaria au finanţat multe asociaţii şi fundaţii în care se regăsesc persoane din anturajul politic sau civic al președintelui PPMT, László Tökes, după ce FIDESZ, partidul premierului ungar Viktor Orbán, a revenit la putere în 2010.

  • Programul a avut un ecou considerabil in presa maghiară. Ancheta a fost subiect de discuție timp de câteva săptămâni în rândul comunității maghiare din Transilvania, inclusiv subsecretarul de stat maghiar Zsolt Nemeth referindu-se la ea într-un discurs public. Recent, parlamentul ungar a votat o modificare a legii la accesul de informații de interes public, îngreunând considerabil munca de investigație a jurnaliștilor din Ungaria.

„Trebuie să spun că jurnalismul de investigație nu există la ora actuală în presa maghiară din România, și se practică foarte puțin în presa română din Cluj. Grant-ul GIJ pentru mine reprezintă un important act de încredere. Când nici măcar colegii mei nu credeau că această investigație poate fi dusă la bun sfârșit, Freedom House România a avut încredere în mine. Cu ajutorul și încurajarea lor am reușit să dovedesc că se poate face jurnalism de investigație și în presa maghiară din România, într-o comunitate relativ mică, departe de ambele centre de putere, București și Budapesta. Mulțumesc.” - Zoltan ȘIPOȘ

6. Știi ce bea copilul tău la școală? - Paul CIURARI,  Freelancer

În multe şcoli generale si licee au apărut automate de cafea şi de băuturi calde şi dulci. O ancheta jurnalistică ce arată cum au proliferat aceste automate în timp ce directorii de școli se întreabă dacă au temei legal pentru a interzice amplasarea lor. Un director de școală din Suceava a relatat cum a scăzut numărul cazurilor de leșin în rândul elevilor după ce a decis să elimine automatele de cafea din instituție.

  • În judeţul Suceava, în momentul în care Paul Ciurari a început documentarea subiectului, existau automate de cafea aproape în fiecare şcoală din oraşe şi sate. După ce jurnalistul a început să investigheze, prefectul Florin Sinescu a cerut o poziţie oficială de la Ministerul Sănătăţii, iar aceştia din urmă au confirmat premisele anchetei. În consecinţă, a fost dat un ordin al Prefectului prin care au fost interzise aceste automate de cafea din şcoli.

 “Programul GIJ a oferit posibilitatea documentării şi analizării unei probleme destul de grave şi anume apariţia unui fenomen în şcolile din România, cel al afacerilor cu automatele de cafea. Relaţionarea cu trainerii (de exemplu cu Valentin Zaschievici), dar şi cu ceilalţi jurnalişti din program, m-a ajutat să optimizez ancheta şi să ridic în discuţie noi întrebări şi unghiuri de vedere.” – Paul CIURARI

 7. Afacerea câinele fără stăpânRadu ȚUȚUIANU, jurnalist, RISE Project



Investigația face parte din ancheta Industria din jurul câinilor fără stăpân, care a mai cuprins articolele Banii care se duc pe vaccin antirabic și Soluții pentru stoparea abuzului.
Maidanezii sunt o afacere de multe milioane de euro în România. Primăriile din marile orașe ale țării au alocat sume foarte mari pentru programe de prinderea, transportul și gestionarea populației canine însă rezultatele sunt departe de a fi satisfăcătoare. În cadrul investigației, jurnalistul a prezentat situația din trei mari orașe ale țării (Timișoara, Iași, Constanța), orașe în care, pe spatele câinilor fără stăpân, s-a dezvoltat o industrie ineficientă controlată de afaceriști controversați și tolerată de autorități.

  • Imediat după publicarea articolului Afacerea ”Câinele fără stăpân” două televizuni naționale au realizat emisiuni de dezbateri pe marginea anchetei, multe publicații online au preluat articolul. Autoritățile din Timișoara și Iași au răspuns întârziat referitor la situația prezentată în anchetă. Primăria din Constanța nu a dat nicio explicație; un jurnalist local chiar i-a mulțumit jurnalistului că a abordat acest subiect ”interzis”.

„Programul GIJ înseamnă articole în interesul cetățeanului. Mulți jurnaliști acceptă mai degrabă să publice anchete în interes privat decât în interes public – caută astfel favoruri, indulgență sau servirea intereselor patronului.De la coordonatorul anchetei, directorul RISE Project Paul Radu, am învățat un nivel superior al rigorii – într-o anchetă jurnalistică lucrezi cu probe. Programul Grants for Investigative Journalism este un reper care insuflă demnitate unui mediu contaminat de servilism.” – Radu ȚUȚUIANU

 8. Institutul Cantacuzino – cronica unei desființări anunțateDaniel GEORGESCU, reporter, TVR 1



Producţia Institutului Cantacuzino este opritã de doi ani de zile şi nimeni nu pare sã ştie dacã acest institut va mai funcţiona vreodatã şi dacã nu cumva se aflã deja în faliment. “Pacientul” încã nu s-a trezit din comoţie, din șocul provocat în 2010 de către Agenţia Naționalã a Medicamentului, care a retras Institutului Cantacuzino licenţa de producţie pentru toate ariile, inclusiv pentru subunitatea din Iaşi, deoarece acestea nu îndeplineau standardele europene. Clădirile institutului au devenit în ultima vreme ținte ale rechinilor imobiliari.  

  • Ministerul Sănătății a luat în sfârșit decizia de a nu mai desființa institutul, ca urmare a presiunilor făcute de presă,  inclusiv prin această anchetă. Mai mult decât atât, institutul va avea pe viitor un statut privilegiat cu mai multe responsabilități și mai multe surse de finanțare. Ministrul Sănătății a anunțat că va relua producerea de vaccin antigripal, urmând să realizeze 3.000.000 de doze de vaccin până la sfârșitul anului.

„Fără acest grant cu siguranță nu s-ar fi făcut ancheta despre Institutul Cantacuzino. Dacă nu ar fi fost acest grant nu mi-aș fi permis să lucrez la anchetă timp de 2 luni, să o documentez atât de bine, să cunosc oamenii care contau cu adevărat și să aprofundez subiectul.” – Daniel GEORGESCU

9. Afacerile puterii și ale opoziției : banii marilor corupțiL.M.

Ani la rând, România a fost criticată din cauza corupţiei şi a faptului că marii corupţi nu ajungeau în faţa justiţiei. În ultima perioadă au avut loc arestări, chiar și condamnări răsunătoare, însă România nu are mai nimic de câștigat, din punct de vedere financiar, din condamnarea marilor corupți. Banii furați de aceștia sunt recuperați într-o măsură infimă. După ce luciul cătuşelor purtate de personaje celebre dispare din prim planul camerelor de luat vederi, lucrurile se diluează şi de foarte puţine ori se merge până la capăt în recuperarea prejudiciului.

  • Subiectul banilor pe care statul trebuie să-i recupereze după ce a fost prejudiciat a început să fie din ce în ce mai important pentru pentru opinia publică și factorii de decizie.

“Am peste treisprezece ani de experiență de televiziune, dar datorită grantului oferit de Freedom House am avut ocazia să învăț cum să concep o anchetă scrisă pentru online, un alt mediu decât cel cu care eram obișnuită, am avut șansa să lucrez cu un editor de la care să învăț, Paul Radu.” – L.M.

10. Nepotismul îngroapă fondurile europeneAdrian MOGOȘ (șeful departamentului de investigații, Jurnalul Național)

România este codașă când vine vorba de absorbția fondurilor europene. Birocrația, lipsa unui management de calitate, care au dus la această situație, sunt rezultatele nepotismului din administrația publică românească.
Sunt județe slab dezvoltate, conduse cu mână de fier de un personaj, unde totul se desfășoară ca și înainte de 89. Din păcate, în asemenea județe, mass-media locală nu prea există, majoritatea publicațiilor sau televiziunilor fiind susținute financiar de baronii locali. Presa centrală se interesează arareori de ceea ce se întamplă în județe de periferie ale Romaniei, precum Botoșani sau Caraș-Severin. Ancheta se concentrează pe aceste două județe care au cea mai slabă performanță în absorbția fondurilor europene.

  • Articolul publicat pe CRJI a avut un impact mare în mediul on-line, devenind viral.

11. Parcul de distracții din fabrica de diamanteVictor ILIE, jurnalist, RISE Project


Inspirat de o vizită în URSS, Ceaușescu a făcut pe bulevardul Timișoara din București una dintre cele mai înfloritoare afaceri ale statului român: Rami Dacia, fabrica de diamante. În 2006, fabrica de diamante s-a privatizat. A fost cumpărată de foștii angajați cu 8,4 milioane de euro, dar salariații spun că banii au venit de la Răzvan Petrovici, un controversat om de afaceri. Halele au început să se golească și în ele au apărut diverse firme. Clădirile au început să se dărâme, iar fabrica a ajuns la fier vechi. Pe ruinele fostei fabrici de diamante, Răzvan Petrovici și-a ridicat cel mai mare parc de distracții din București: Terra Park.

12. Distrugerea constantă a Societății Naționale de Îmbunătățiri Funciare - Liviu GHINEA, redactor, Viața liberă Galați

După o rețetă patentată la filiala din Galați, Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare a ajuns în pragul falimentului. În 12 iulie 2012, Tribunalul Bucureşti a decis intrarea în faliment a Societății Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF).  Decizia a fost atacată cu recurs de reprezentanţii societăţii, dar aceștia au uitat să timbreze cererea de recurs, operațiune care valora doar 60 de lei. Prin urmare, în noiembrie, recursul a fost respins, iar soarta SNIF a fost pecetluită.

  • În urma investigației s-au redeschis la nivel local, la Galaţi, dosarele privind distrugerea SNIF, dosare aflate în cercetare în acest moment la DNA. Mai mult, ANAF a deschis în instanţă acţiune împotriva lui Dan Masgras (fostul director al SNIF şi actualul proprietar al activelor), pentru a recupera de la el banii pierduţi de stat din cauza lui. 

“Pentru mine ca jurnalist, programul a reprezentat o posibilitate de a lucra fără nicio constrângere acest subiect.”– Liviu GHINEA

 
Finanţatori Parteneri

PROIECTE NAŢIONALE

Grants for Investigative Journalism

Juriul acestui program este format din Liviu Avram - redactor şef adjunct la Adevărul, Paul Radu - directorul executiv RISE Project şi Valentin Zaschievici – freelancer. Ei sunt şi îndrumătorii jurnaliștilor în derularea investigațiilor din programul Grants for Investigative Journalism.

CASTIGATORII GRANTURILOR


In cadrul acestui program juriul selectioneaza 12 planuri de investigatii jurnalistice din dosarele propuse. Fiecare dintre planurile de ancheta selectionate beneficiaza grant de 800 euro.

Gură de oxigen pentru jurnalismul de investigație
Jurnalismul de investigaţie e cu un picior în groapă. E aproape magic când fundaţii străine sau româneşti, cum a fost în cazul meu Freedom House, dau câte o gură de oxigen, vitală, care mai aprinde lumina prin pâcla românească presărată cu şmecheri, absurd şi corupţie. Rolul SIJ a fost să dea această gură de oxigen.
Mircea Opriș, ziarist la Jurnalul Național, autorul investigației Poluarea firmei Continental, este unul dintre laureații programului Supporting Investigative Journalism

Freedom House România este o organizaţie non-profit, nepărtinică, ce promovează demnitatea umană, libertatea, egalitatea şi democraţia. Freedom House și-a câștigat un renume bine întemeiat, ca promotor al drepturilor fundamentale ale omului și al valorilor democratice, al statului de drept şi al bunei guvernări.

Libertatea este posibilă numai într-un sistem politic democratic ce garantează diversitatea opiniilor, libertatea de expresie, dreptul la liberă informare, libera asociere și credința, protecţia și respectarea drepturilor minorităţilor.

Freedom House România sprijină inițiativele civice non-violente din societățile în care libertatea este refuzată sau amenințată și contestă orice idei și inițiative care contravin dreptului de a fi liber al fiecărui om.

Freedom House în imagini

copyright © 2013 Freedom House | Toate drepturile rezervate