Register

Raportul SUA privind libertatea religioasă consemnează reticenţa autorităţilor locale şi “lipsa de progrese în retrocedarea bisericilor greco-catolice”

Raportul international privind Libertatea Religioasă este întocmit anual de Departamentul de Stat. Raportul dat publicităţii ieri consemnează că în 2012 guvernul nu a comis abuzuri contra libertăţii religioase, dar persistă probleme la nivelul autorităţilor locale. Problemele majore rămân în legătură cu retrocedarea proprietăţilor, mai ales cu proprietăţile Bisericii Greco-Catolice, date de comunişti în 1948 Bisericii Ortodoxe. Raportul Departamentului de Stat consemnează şi declaraţiile de negare a Holocaustului ale lui Dan Şova şi Corneliu Vadim Tudor din 2012, dar şi atitudinea unor preoţi ortodocşi faţă de religiile şi cultele minoritare.

Raportul Departamentului de stat al SUA urmăreşte în fiecare ţară legislaţia privind libertatea religioasă, atitudinea şi acţiunile guvernului şi autorităţilor locale în acest domeniu, precum şi felul în care atmosfera generala din societate permite practicarea liberă a propriei credinţe religioase.

Câteva extrase din Raportul dat publicităţii ieri, 20 mai 2013:

„Libertatea religioasă este protejată și garantată prin Constituție, legislație și alte politici care sunt, în practică, în general respectate de către stat. În ultimul an, atitudinea guvernării față de libertatea religioasă nu a cunoscut schimbări majore. Uneori, autoritățile locale nu au reușit să răspundă plângerilor venite din partea grupurilor minorităților religioase. O problemă semnificativă a rămas lipsa de progrese în retrocedarea bisericilor greco-catolice transferate de fostul guvern comunist către Biserica Ortodoxă în1948.

Au existat relatări despre cazuri de discriminare socială din pricina afilierii, credinței sau practicii religioase. Au fost și cazuri în care unii clerici ortodocşi și-au arătat ostilitatea față de credincioșii altor biserici, criticându-le activitățile prozelite și negându-le accesul în cimitire.

Ambasadorul SUA şi reprezentanţii ambasadei s-au întâlnit cu Ministerul Afacerilor Externe şi Secretariatul de Stat pentru Culte pentru a-şi exprima îngrijorările privind eşecul guvernului de a asigura restituirea completă a proprietăţilor confiscate de fostele regimuri fasciste şi comuniste. Reprezentanţii Ambasadei s-au întâlnit cu liderii ortodocşi, musulmani, evrei şi greco-catolici şi cu comunităţile respective. De asemenea, oficialii Ambasadei au încurajat bisericile Ortodoxă şi Greco-Catolică să reia un dialog care să conducă spre reconciliere şi au continuat să susţină eforturile guvernului de a recunoaşte pe deplin rolul ţării în Holocaust." (...)

În legătură cu acţiunile guvernului, Raportul Departamentului de Stat SUA menţionează că „nu au existat relatări privind abuzuri contra libertăţii religioase”.

„Unii reprezentanți ai grupărilor religioase minoritare susțin că autoritățile locale nu le-au acordat autorizaţii de construcţie pentru lăcașurile de cult, cu toate că nu existau motive legale care să justifice refuzul. Biserica Greco-Catolică a declarat că refuzul autorităților locale persistă în ceea ce privește autorizația de construcție a unei biserici noi în Săpânța, din județul Maramureș, o cerere ce datează din 2003.”

Raportul consemnează demersul Asociaţiei Secular Umaniste care „a cerut Ministeului Educaţiei să retragă imediat din şcoli şi licee manuale de religie care promovează intoleranţa şi să ia toate măsurile necesare pentru a preveni îndoctrinarea religioasă.” Raportul notează îngrijorarea ASUR cu privire la „includerea unor teme precum păcatul, iadul şi diavolul” în manualele din clasele primare.

Este consemnată reacţia Ministerului Educaţiei care a anunţat că „va lucra cu Biserica ortodoxă pentru înlocuirea manualelor care promovează intoleranţa pentru anul şcolar 2013-2014. În octombrie, 26 de organizații neguvernamentale (ONG-uri) au trimis separat o scrisoare către ministrul Educației prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la conținutul manualelor de religie. ONG-urile au criticat intenția declarată a ministerului de a coopera doar cu Biserica Ortodoxă în schimbarea programei și a manualelor de religie, cerând o dezbatere publică cu privire la aceste probleme.

Reprezentanții credinței Bahai au declarat că un manual de religie ortodoxă de clasa a 11-a cu un conținut defăimător continuă să fie folosit în școli la nivel național. Manualul descrie apariția Bisericii Greco-Catolice în secolul al XVIII-lea, ca rezultat al prozelitismului catolic, denumind drept secte: Martorii lui Iehova, Bahai și Mormonii care reprezintă o amenințare reală pentru societate.

Grupări religioase nerecunoscute precum Bahai au criticat drept discriminatoriu numărul minim de credincioşi necesar pentru înregistrarea unui cult religios. Reprezenanţii Bahai au spus că numărul de aderenţi al unor religii recunoscute este mai mic decât 0.1% din totalul populaţiei cerut de lege.

În numeroase cazuri, grupările religioase minoritare nu au reuşit să-şi recâştige în justiţie proprietăţile confiscate. Instanţele au întârziat înfăţişările în multe procese de restituire deschise de Biserica Greco-Catolică, iar procesele au fost adesea împiedicate de apeluri sau cereri de strămutare din partea Bisericii Ortodoxe. De asemenea, în câteva cazuri, instanţele s-au pronunţat în favoarea Bisericii Ortodoxe pe considerentul că are mai mulţi credincioşi decât Biserica Greco-Catolică. De exemplu, în 28 martie, Curtea de Apel Cluj a respins hotărârea anterioară a instanţei din Baia Mare de a restitui fosta catedrală greco-catolică din Baia Mare.

Reprezentanții Bisericii Greco-Catolice susțin că guvernul nu a răspuns în mod adecvat cererilor referitoare la retrocedarea proprietăţilor sau plângerilor privind atitudini discriminatorii ale autorităților locale. În aprilie, episcopul greco-catolic din Oradea a trimis scrisori către Primul-Ministru și Patriarhul ortodox, denunțând eșecul autorităților locale de a pune în aplicare o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă referitoare la restituirea unei foste biserici greco-catolice din Vășad. Din cauza ingerințelor clerului ortodox local, credincioșii greco-catolici nu au putut să intre în biserică.

În 25 septembrie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dispus ca statul să plătească Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba Iulia daune compensatorii și cheltuieli de judecată în valoare de 25.000 de euro pe motivul refuzării, timp de 14 ani, a punerii în aplicare a ordonanței de urgență privitoare la restituirea unei clădiri, a Bibliotecii Batthyaneum și a unui institut astronomic.

Un fond creat de guvern în 2005 pentru compensarea reclamanților cu acţiuni pentru proprietăți care nu pot fi restituite în natură nu a mai fost ulterior o sursă viabilă.

Reclamanții s-au plâns de faptul că unele autorități locale s-au opus retrocedării sau au întârziat sistematic furnizarea informațiilor cu privire la proprietățile revendicate către Comisia Specială de Retrocedare, obstrucționând astfel procesul de retrocedare, deşi legea prevede amenzi pentru asemenea întârzieri. Din 2003, Comisia Specială de Retrocedare a primit 14.814 cereri de restituire a proprietăților venite din partea grupurilor religioase recunoscute şi a restituit 1.554 proprietăți. Cu toate acestea, Comisia Specială de Retrocedare a restituit doar 135 din cele 6.723 de proprietăți solicitate de Biserica Greco-Catolică, în timp ce în unele cazuri autoritățile locale au amânat aplicarea legii sau nu au luat nici o măsură de executare a deciziilor. Autoritățile locale nu au reușit să pună în aplicare o hotărâre judecătorească finală din 2010 care prevedea restituirea unei biserici greco-catolice în Casva, în ciuda apelului înaintat de biserică Președintelui, Prim-ministrului, Ministrului de Interne și Prefectului județului Mureș.

În Pesceana, o comunitate greco-catolică înființată în 2005 a raportat o continuă discriminare și hărțuire. Membrii comunității au susţinut că autoritățile locale și preotii ortodocși locali au continuat să le nege accesul la cimitirul public local, în ciuda unei hotărâri judecătorești din 2009 care a permis ca un preot greco-catolic să ţină slujba înmormântării în acel cimitir pentru defuncții greco-catolici.
Falun Dafa din România a susținut că Ambasada Chinei a făcut presiuni pe lângă Ministerului Afacerilor Externe pentru a determina Ministerului Culturii să respingă orice aplicaţii Falun Dafa.

Membrii Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea au declarat la rândul lor că unele instituții de învățământ public, de de exemplu Universitatea Ovidius din Constanța, au refuzat să acorde cazare studenților care dădeau examen şi care ţineau Sabatul şi seara de vineri.

Potrivit mai multor grupări religioase, preoții militari au fost exclusiv preoți ortodocși, cu exceptia unui singur preot romano-catolic și a unui cleric al Alianței Evanghelice.

Unele grupuri religioase au declarat că autoritățile au atribuit un rol activ în ceremonii anuale de deschidere a școlilor și altor evenimente ale comunităţii doar Bisericii Ortodoxe, preoții greco-catolici din Transilvania susținând că nu au fost invitați la evenimentele oficiale locale.

Pentru grupurile religioase care nu aparțin ortodoxiei accesul în cimitire sau obținerea terenurilor pentru construcția cimitirelor este o chestiune dificilă. În București, comunitatea islamică locală nu a primit terenul promis de guvern pentru înființarea unui cimitir islamic și construcția unei moschei.

Mormonii au raportat că sunt discriminați prin aplicarea arbitrară și neuniformă a legilor, ordonanțelor și regulamentelor. De asemenea, comunitatea mormonilor a semnalat o insuficientă protecție din partea poliției, exemplificând un caz concret în care doi misionari mormoni din București au fost ameniţați cu arma, în timp ce polițiștii i-au absolvit pe atacatori de orice ilegalitate comisă. Într-un alt caz, în Deva, un misionar mormon român a sunat la poliție pentru a raporta o tulburare violentă care avea loc în locuința de alături. Ajunsă la fața locului poliția, în loc să investigheze actele de violență pentru care fusese solicitat echipajul, i-a cerut, în schimb, misionarului român documentele care făceau dovada rezidenței sale."

"Majoritatea politicienilor importanţi a continuat să denunțe public antisemitismul şi tentativele de negare a Holocaustului”, se arată în Raport. “Cu toate acestea au existat unele declarații antisemite sau de negare a Holocaustului.”

Raportul Departamentului de Stat privind Libertatea Religioasă în 2012 consemnează cazurile directorului biroului prefectului de Mureş care a fost amendat cu 1.000 lei de către CNCD pentru încălcarea legislaţiei anti-discriminare şi pe cel al Consiliului Judeţean Suceava care a sponsorizat o carte ce avea pe copertă imaginea liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu. Raportul menţionează că Institutul Wiesel a cerut Parchetului General să ia în considerare desfiinţarea partidului „Totul pentru Ţară”, acuzat de institut de folosirea de simboluri fasciste, xenofobe şi rasiste ale Mişcării Legionare. Parchetul General a iniţiat o acţiune legală, fiind aşteptată hotărârea justiţiei.

Raportul se opreşte apoi asupra a două cazuri intens dezbătute în 2012:

„În 5 martie, purtătorul de cuvânt al Partidului Social Democrat (PSD), senatorul Dan Şova a declarat la un post de televiziune că nici un evreu nu a suferit pe teritoriul României datorită mareșalului Antonescu (lider pro-nazist în timpul celui de-al doilea război mondial). El a mai subliniat că datele istorice arată un număr total de 24 de evrei care au fost uciși de către armata germană în timpul pogromului de la Iași. Declarațiile lui Șova au fost condamnate de comunitatea evreiască internatională și română, Centrul pentru Monitorizarea Antisemitismului în România (MCA România), Institutul Wiesel și Romani CRISS. MCA România și Romani CRISS au depus o plângere penală împotriva lui Șova, argumentând că declarațiile sale au încălcat legea care interzice negarea Holocaustului.

Şova a fost demis temporar din funcția de purtător de cuvânt al PSD și a mers în vizită la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington. La întoarcere, el a recunoscut public că declarațiile au fost făcute din ignoranță, retrăgându-le și cerându-și scuze. Șova a declarat că, după consultarea a sute de pagini de documente la Washington, acum a înțeles că evreii au avut o soartă dramatică în România. Ulterior, Șova a fost numit în funcția de Ministru Delegat pentru Relația cu Parlamentul, la 6 august, declanșând un nou val de critici interne și internaționale. Cerându-și din nou scuze în public pentru declarațiile anterioare, Șova a spus că este conştient de informaţiile istorice care confirmă Holocaustul din România. Ulterior, a promovat o legislație mai dură împotriva rasismului și anti-semitismului, susţinând proiecte extinse în școli și universități privind studierea Holocaustului.

În 18 octombrie, Corneliu Vadim Tudor, membru al Parlamentului European (MEP) și lider al Partidului România Mare, a declarat în cadrul unei emisiuni de televiziune că ar „nega Holocaustul (în România) până la moarte, pentru că îmi iubesc poporul." MCA România și Institutul Elie Wiesel au cerut de urgență autorităților să aplice legislația existentă împotriva antisemitismului și xenofobiei. Publicațiile și articolele Partidului România Mare au continuat însă să tipărească declarații antisemite.

În aprilie, Institutul pentru Studierea Holocaustului în România, Elie Wiesel, a obiectat către biroul Procurorului General cu privire la ridicarea unui memorial pentru fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu pe DN1, în afara Bucureștiului. La 11 iulie, procuratura din Buftea a decis că memorialul nu are nicio legătură cu propaganda și că nici nu încălcă ordonanța de urgență care interzice comemorarea persoanelor care au comis crime împotriva societății și a umanității.”

Raportul Departamentului de Stat mai arată că în 2012 “guvernul a continuat să implementeze recomandările Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România (Comisia Wiesel), și promovarea educației Holocaustului în programa școlară.” Sunt consemnate progrese în ceea ce privește predarea istoriei Holocaustului în programa istorie a claselor a VII-lea, a IX-a, a XI-a și a XII-a.

Raportul Departamentului de Stat privind Libertatea Religioasă arată că „în noiembrie Biserica Baptistă a raportat autorităților faptul că europarlamentarul Gigi Becali a declarat în cadrul unui talk-skow că baptiștii și neo-protestanții (definiți ca incluzând baptiștii, penticostalii, adventiștii, mormonii, Martorii lui Iehova, și alții) sunt în general culte satanice, și nu creștine. Biserica Baptistă a criticat de asemenea televiziunea și a îndemnat reprezentanții acesteia să ia măsurile necesare pentru a evita pe viitor asemenea reprezentări greșite și calomnii.

Martorii lui Iehova au raportat absența problemelor pentru prima oară în istoria lor în România.

Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea a notat o creștere a deschiderii oficiale și toleranței grupurilor minorităților religioase. Reprezentanţii bisericii au spus că autorităţile au răspuns cu mai multă deschidere chestiunilor de libertate religioasă şi de discriminare (...)

Deși legea permite accesul grupurilor religioase la cimitirele aparţinând altor biserici, în unele locuri preoţii ortodocşi au refuzat grupurilor religioase minoritare accesul la cimitire. Membrii unor grupuri religioase minoritare, inclusiv Biserica Greco-Catolică şi Credinţa Bahai, au relatat că preoții ortodocși nu permit înmormântarea decedaţilor non-ortodocşi în cimitire confesionale sau în cimitirele publice (adesea considerate confesionale de preoţii ortodocşi), dacă nu sunt îndeplinite anumite condiții, înmormântările urmând să aibă loc în secțiuni izolate ale cimitirului sau să se facă servicii religioase ortodoxe la înmormântări.

În noiembrie, un preot ortodox a incitat credincioșii ortodocși să abuzeze verbal un grup de greco-catolici din Pesceana, care mergeau să se roage la un mormânt greco-catolic.

Mormonii au criticat existența unei "biserici predominant sponsorizate de stat", declarând că aceasta a creat probleme pentru grupurile religioase minoritare. Ei au declarat, de asemenea, că membrilor grupurilor religioase minoritare le-a fost greu să renunțe la orele de religie ortodoxă de la școlile publice din cauza presiunii sociale, și au afirmat că influența Bisericii Ortodoxe i-a împiedicat pe membrii acesteia să declarare că s-au convertit [n.tr. la Mormoni], de teama reacțiilor adverse din partea societăţii.

Mormonii au declarat că membrii lor au fost pe nedrept împovăraţi financiar, deoarece o parte din impozitele lor a fost destinată susţinerii altor grupuri religioase, în primul rând a Bisericii Ortodoxe, fără ca pentru grupurile religioase mai mici să existe vreo posibilitate de a opta altfel.

Clerul ortodox în general s-a opus şi a întârziat retrocedarea bisericilor către greco-catolici, argumentând că lăcaşurile de cult anterior greco-catolice aparțin în prezent comunităţilor care le folosesc. Clerul ortodox a susținut, de asemenea, că numărul redus al greco-catolicilor nu justifică restituirea proprietăților lor.

Tensiunile au continuat în localităţile în care Biserica Ortodoxă a refuzat să dea curs hotărârilor judecătoreşti de restituire, sau în locurile în care Biserica Greco-Catolică a iniţiat procese de retrocedare.

În cazurile în care instanțele au dispus ca Biserica Ortodoxă să restituie bisericile către foştii proprietari, deseori preoţii ortodocşi au instigat populația locală să se opună executării hotărârilor. Autoritățile locale adesea au ezitat să pună în aplicare astfel de hotărâri, dar, în unele cazuri, Biserica Greco-Catolică a avut succes după eforturi îndelungate. Greco-catolicii au recuperat în cele din urmă o biserică în Vășad la 3 mai, după refuzuri repetate ale autorităților locale de a pune în aplicare o hotărâre judecătorească definitivă. La 9 august, greco-catolicii din Şişeşti au recuperat proprietatea asupra unei biserici, după 13 ani de lupte în instanță. Cu toate acestea, clerul ortodox îndepărtase toate icoanele şi alte obiecte de cult greco-catolice. În Budeşti comunitatea greco-catolică a recuperat o biserică la 29 octombrie după 20 de ani de folosire a unor case particulare pentru rugăciune. Deși Biserica Greco-Catolică a propus desfășurarea de servicii religioase alternativ cu Biserica Ortodoxă în bisericile recuperate, în cele mai multe cazuri, aceasta din urmă a respins ofertele.

Biserica Ortodoxă și Greco-Catolică nu au reușit să înceapă un dialog pentru a-şi rezolva importantele dispute de proprietate, în ciuda unui schimb de mesaje în timpul anului având ca scop ajungerea la un acord cu privire la condițiile în care putea începe un dialog. (...)

Raportul international privind libertatea religioasa poate fi citit integral aici


PROIECTE NAŢIONALE

WATCHDOG

17-10-2016

CRPE, EFOR, FHR, GDS și IR cer demisia Președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu

CRPE, EFOR, FHR, GDS și IR cer demisia Președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu

Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Expert Forum (EFOR),Freedom House România (FHR), Grupul pentru Dialog Social (GDS) și mișcarea civică Inițiativa România(IR) cer demisia imediată a Președintelui Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu. Cerem demisia Președintelui Senatului întrucât acesta a solicitat partidelor parlamentare să blocheze cererile de ridicare a imunității parlamentarilor în dosarele penale instrumentate de Direcția Națională Anticorupție.

 

 

Să arătăm şi ceea ce nu se vede, şi ceea ce nu se spune
Întâlnirea cu jurnalişti din întreaga ţară, fiecare reprezentând, în concepţia mea idealistă, centre de rezistenţă în acest domeniu, edificat în ultimii ani tot mai mult pe nisipuri mişcătoare, a fost ca o pilulă miraculoasă care nu m-a vindecat de pesimism, dar mi-a întărit credinţa că nu e corect faţă de noi să abandonăm să arătăm şi ceea ce nu se vede şi ceea ce nu se spune.
Ligia Voro de la TV Târgu Mureș este laureată a programului Supporting Investigative Journalism pentru investigaţia Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) din Tîrgu-Mureş – Analize la suprapreţ

Freedom House România este o organizaţie non-profit, nepărtinică, ce promovează demnitatea umană, libertatea, egalitatea şi democraţia. Freedom House și-a câștigat un renume bine întemeiat, ca promotor al drepturilor fundamentale ale omului și al valorilor democratice, al statului de drept şi al bunei guvernări.

Libertatea este posibilă numai într-un sistem politic democratic ce garantează diversitatea opiniilor, libertatea de expresie, dreptul la liberă informare, libera asociere și credința, protecţia și respectarea drepturilor minorităţilor.

Freedom House România sprijină inițiativele civice non-violente din societățile în care libertatea este refuzată sau amenințată și contestă orice idei și inițiative care contravin dreptului de a fi liber al fiecărui om.

Freedom House în imagini

copyright © 2013 Freedom House | Toate drepturile rezervate