Register

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

„Preşedinţia Consiliului UE, un test pentru România, la zece ani de la aderare” - interviu Angela Cristea, șef al Reprezentanței CE

Angela Cristea Angela Cristea
Intr-un interviu acordat ziaristei Ada Codau (adacodau.wordpress.com), doamna Angela Cristea, sef al Reprezentantei CE, vorbeste despre schimbarile majore prin care a trecut România in cei zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană şi despre valorile fundamentale ale construcţiei europene. Interviul integral este disponibil pe pe blogul jurnalistei constănțene.

(...)
R.
: Cât de pregătită este România pentru preşedinţia Consiliului UE, pe care trebuie să o preia în 2019?

A. C.: Am urmărit comunicatele de presă ale Guvernului pe această temă şi am abordat, desigur, acest subiect în întâlnirile pe care le-am avut cu reprezentanţii Guvernului şi ai Parlamentului şi, după părerea mea, lucrurile sunt în linie dreaptă şi pe drumul cel bun. Eu nu am niciun fel de emoţie sau stress privind preşedinţia României. Sunt convinsă că va fi o preşedinţie de succes.

R.: Cât de mult credeţi că va conta România în procesul decizional european în momentul deţinerii acestei preşedinţii?

A. C.: Numărul de voturi pe care îl are România în cadrul instituţiilor Uniunii Europene nu se va schimba. Ce se va schimba este rolul pe care îl are, anume va avea rolul acesta de honest broker, de mediator cinstit, corect, care încearcă să găsească soluţiile de compromis asupra cărora toate celelalte state membre încearcă să se pună de acord. Şi având în vedere că în ultima vreme sunt tot mai puţine domeniile în care statele membre se pot pune de acord, acesta este un rol foarte important, prin care o ţară chiar poate să se repoziţioneze în cadrul Uniunii Europene, îşi poate îmbunătăţi reputaţia ca stat membru. Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este şi un test pentru România, la zece ani de la aderare.

R.: Deci această poziţie va fi o oportunitate pentru România.

A. C.: Cu siguranţă! Comisarul european Corina Creţu susţine că este o oportunitate extraordinară pentru România. Eu sunt convinsă că ţara noastră va folosi această oportunitate, fiindcă România în general îşi foloseşte şansele de acest gen. Şi cred că după o primă preşedinţie de succes românii vor avea mai multă încredere în ei înşişi. De multe ori românii se judecă prea aspru şi îşi închipuie că România este mult mai prost văzută în Uniunea Europeană decât este, de fapt. România este percepută ca orice alt stat membru, cu succese în anumite domenii, cu dificultăţi în altele… Dar lucrăm cu fiecare stat membru, astfel încât acolo unde acesta are nevoie de soluţii la nivel european să le poată primi.

R.: Ce diagnostic puneţi României la zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană?

A. C.: România actuală este, cu siguranţă, o altă Românie decât cea care a aderat la Uniunea Europeană. Dar ca să fim foarte cinstiţi, nu vorbim doar despre o Românie, ci despre mai multe Românii. Există studii conform cărora în România sunt cel puţin cinci Românii din punct de vedere al studiilor, ca nivel de dezvoltare, ca nivel de aspiraţii, ca nivel cultural şi asta ne preocupă în mod deosebit pentru că, deşi ţinem la diversitatea Uniunii Europene şi la diversitatea din cadrul unui stat membru, vrem să ne asigurăm că beneficiile apartenenţei la UE sunt simţite în mod egal, corect de către toţi cetăţenii. Nu vedem acest lucru nici în România, nici în alte state membre.

Ne preocupă foarte mult decalajul dintre bogaţi şi săraci. La nivelul Uniunii Europene acesta este reflectat de un raport de 1 la 5, adică cei mai bogaţi 20% câştigă de cinci ori mai mult decât cei mai săraci 20%. La nivelul României, acest raport este de 1 la 8, or aici vrem să ne asigurăm, împreună cu Guvernul României, că sunt gândite acele politici publice care să ducă la reducerea acestui decalaj, iar noi suntem gata să susţinem prin fonduri europene aceste politici publice. (...)

R.: Care este cel mai sumbru şi care este cel mai fericit scenariu pentru UE?

A. C.: Nu aş vorbi despre cel mai sumbru şi despre cel mai fericit, pentru că lucrurile astea sunt foarte subiective. Mă voi referi însă la scenariul minimalist şi la cel maximalist. Scenariul minimalist spune să ne limităm doar la piaţa unică şi să o facem pe aceasta să meargă 100%, iar despre restul aşteptărilor cetăţenilor să vorbim după ce această piaţă unică va funcţiona foarte bine. După părerea mea, ar fi păcat să se aleagă acest scenariu, fiindcă în multe domenii în care cetăţenii aşteaptă un răspuns de la UE acesta nu ar veni.

Scenariul care pentru mine este scenariul ideal, pentru că sunt o proeuropeană convinsă, este acela care spune că în toate domeniile în care tratatele Uniunii Europene ne dau voie să lucrăm împreună, cele 27 de state membre trebuie să lucreze împreună. Cred cu toată convingerea că soluţiile pe care le identifică 27 de state membre sunt mai bune decât soluţiile pe care le-ar găsi fiecare stat membru pentru cetăţenii săi. (...)

Ultima modificare

Login

Autori FREEDOM NETWORK

Freedom House România este o organizaţie non-profit, nepărtinică, ce promovează demnitatea umană, libertatea, egalitatea şi democraţia. Freedom House și-a câștigat un renume bine întemeiat, ca promotor al drepturilor fundamentale ale omului și al valorilor democratice, al statului de drept şi al bunei guvernări.

Libertatea este posibilă numai într-un sistem politic democratic ce garantează diversitatea opiniilor, libertatea de expresie, dreptul la liberă informare, libera asociere și credința, protecţia și respectarea drepturilor minorităţilor.

Freedom House România sprijină inițiativele civice non-violente din societățile în care libertatea este refuzată sau amenințată și contestă orice idei și inițiative care contravin dreptului de a fi liber al fiecărui om.

Freedom House în imagini

copyright © 2013 Freedom House | Toate drepturile rezervate