Susţinerea confiscării extinse şi recuperărării produselor infracţiunii în România

A+ A A-
Inspectia Fiscala din cadrul ANAF a identificat in primele cinci luni ale anului prejudicii aferente sesizarilor penale de peste 1 miliard de euro (4,86 miliarde lei), in crestere cu aproximativ 87% fata de aceeasi perioada a anului trecut, informeaza Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) intr-un comunicat difuzat luni, preluat de hotnews.ro.

"Orientarea inspectiilor fiscale catre domeniile mari de activitate care prezinta risc fiscal ridicat si imbunatatirea selectiei contribuabililor pentru control au avut ca rezultat identificarea, in primele 5 luni, a unor prejudicii aferente sesizarilor penale transmise institutiilor competente ale statului - pentru continuarea cercetarilor - in valoare de peste 1 miliard de euro (4,86 miliarde lei)", se arata in comunicatul ANAF.
       
"Raportate la primele 5 luni ale anului trecut, rezultatele indica o crestere cu cca 87% a acestui indicator (prejudicii aferente sesizarilor penale)", mai precizeaza ANAF.

Potrivit sursei citate, ceilalti indicatori au inregistrat, de asemenea, niveluri in crestere fata de perioada similara a anului anterior, astfel:
  • diferente de impozite (obligatii principale si accesorii) stabilite suplimentar -7,87 miliarde lei, in crestere cu cca 122%;
  • diminuarea pierderii fiscale - 866,93 milioane lei, in crestere cu cca 61%;
  • valoare masuri asiguratorii instituite - 2,50 miliarde lei, in crestere cu cca 133%.
ANAF precizeaza totodata ca, in primele cinci luni, "Inspectia Fiscala a efectuat26.280 de controale la contribuabili persoane juridice si fizice" si subliniaza ca "aceste actiuni de control vor continua in acelasi ritm".

Grafic, evolutia din punct de vedere valoric a principalilor indicatori realizati in perioada ianuarie-mai 2015, per total A.N.A.F., comparativ cu perioada similara din 2014, se prezinta astfel:

 
Citeşte mai departe ... 0

In solicitarea adresata Avocatului Poporului, premierul Ponta arata ca guvernul este hotarat sa rezolve problema cresterii gradului de valorificare a bunurilor confiscate si un act normativ care sa raspunda „tuturor exigentelor legii fundamentale si interesului public”. Premierul Victor Ponta a cerut, luni, Avocatului Poporului sa sesizeze Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de Urgenta nr 7/ 2015 privind stabilirea destinatiei unor bunuri imobile confiscate. 

Preluat din HotNews.ro, autor Dan Tăpălagă

  • Centrul de Resurse Juridice sesizase vineri Avocatul Poporului. Radu Nicolae, manager de programe la CRJ, a declarat, pentru Hotnews.ro, ca este „o premiera legala in Romania, ca un premier sa-si atace propria ordonanta de urgenta si sa ceara Avocatul Poporului sa-i conteste constitutionalitatea”.
„Asta inseamna ori ca mecanismele de cooperare din cadrul guvernului interministeriale nu functioneaza, adica nu stie stanga ce face dreapta. Ori ca premierul vrea sa puncteze, sa arate ca este dispus sa i se verifice constitutionalitatea propriilor ordonante”, a explicat Radu Nicolae pentru Hotnews.ro. El a mai precizat ca premierul nu ar fi inteles despre ce era vorba in OUG, deoarece aceasta „nu stabileste masuri de recuperare a prejudiciului, ci doar masuri de utilizare a bunurilor imobile dupa ce au fost ele confiscate”. Nicolae sustine ca ar trebui ca toate bunurile confiscate sa fie disponibile online, cu fotografie, cu situatie juridica, astfel incat orice cetatean sa vada cat s-a confiscat, ce s-a confiscat si de la cine. 

La randul ei, Georgiana Iorgulescu, director CRJ, ca demersul premierului este impotriva ratiunii pentru care a fost instituit dreptul la sesizare:

"Legea Avocatului Poporului pune la dispozitia oricarui cetatean dreptul de a sesiza institutia cu privire la neconstititionalitatea prevederilor din OUG. Avocatul Poporului, pe baza propriilor aprecieri, hotaraste daca sesizeaza sau nu Curtea Constitutionala. Sesizarea facuta de premierul Romaniei la Avocatul Poporului impotriva propriului act normativ (OUG 7/2015) este impotriva ratiunii pentru care a fost instituit dreptul de sesizare si anume aceea de a corecta potentiale vicii de constitutionalitate din ordonante de urgenta, nu de a obtine confirmarea Curtii Constitutionale cu privire la propriile acte. Pe scurt, tu, ca si emitent al actului normativ, nu sesizezi Avocatul Poporului pentru ca, eventual, Curtea Constitutionala sa iti dea dreptate - este ridicol si impotriva spiritului legii Avocatului Poporului. In orice caz, este o mare premiera pentru un premier jurist." 
In data de 16 aprilie 2015 in Monitorul Oficial al Romaniei a fost publicata Ordonanta de Urgenta Nr.7 din 15 aprilie 2015, privind stabilirea destinatiei unor bunuri imobile confiscate, in care se arata ca bunurile imobile intrate, prin confiscare, in proprietatea privata statului pot fi transmise in domeniul public al statului si in administrarea autoritatilor administratiei publice centrale, altor insitutii publice de interes national sau a regiilor autonome la solicitarea acestora. Valoarea bunurilor este stabilita potrivit art. 6 alin. (3) din OUG nr. 14/2007 pentru reglementarea modului si conditiilor de valorificare a bunurilor intrate in proprietatea privata a statului.
Citeşte mai departe ... 0
Thomas J. Abernathy, un oficial al US Marshals Service - instituţia care se ocupă în Statele Unite de administrarea şi valorificarea bunurilor provenite din infracţiuni - se află în aceste zile la Bucureşti, pentru a oferi experienţa americană instituţiilor similare care urmează să fie înfiinţate şi în România.

„Oameni deştepţi”

Atunci, în 1984, nişte „oameni deştepţi” din Congres – după cum i-a catalogat T.J. Abernathy – au iniţiat o lege prin care au imaginat un sistem unitar la nivel federal de identificare, urmărire, sechestrare şi valorificare a bunurilor provenite din infracţiuni – numit Programul de Confiscare Eficientă. În acest program au fost incluse mai multe agenţii federale de investigaţii – FBI, Agenţia Antidrog, Biroul Procurorului Federal, Biroul pentru Alcool, Tutun, Arme şi Explozibili, Administraţia pentru Mâncare şi Medicamente etc. Pe lângă acestea, a fost cooptat în program şi US Marshals Offcie, care nu e agenţie de investigaţie, ci doar de aplicare a legii, un fel de poliţie federală.

Mecanismul este următorul: agenţiile menţionate mai sus efectuează investigaţii în domeniul specific de acţiune, constată infracţiuni, întocmesc dosare penale împreună cu procurorii şi, totdată, sechestrează şi confiscă bani şi bunuri provenite din respectivele infracţiuni. Sumele şi activele sechestrate sunt apoi transferate către US Marshals Office, care are sarcina de a le administra până la terminarea proceselor şi de a le valorifica după pronunţarea sentinţelor.

„The F”

Lucrul cu adevărat inedit în sistemul american este că banii confiscaţi sau cei obţinuţi din valorificarea activelor nu merg în bugetul federal, la Trezoreria SUA, ci se constituie într-un fond special – poreclit in sistem „The F” – aflat la dispoziţia agenţiilor care participă la acest program. Aceşti bani sunt folosiţi pentru autofinanţarea agenţiilor participante, pentru despăgubirea victimelor infracţiunilor, pentru dotări şi training. Totodată, dacă la investigaţii participă şi autorităţi poliţieneşti locale, li se alocă şi acestora fonduri din sumele confiscate – dar numai pentru dotări şi training, nu şi pentru salarii, spre exemplu.  


L-am întrebat pe T.J. Abernathy dacă nu există riscul ca respectivele agenţii să facă exces de zel în aşa fel încât să maximizeze artificial intrările de bani în „The F”, câtă vreme aceştia sunt la dispoziţia lor. A răspuns că legea este astfel gândită încât să prevină acest tip de abuzuri. În primul rând, salariile angajaţilor din agenţiile participante la program sunt stabilite de Congres şi nu depind de volumul confiscărilor. Apoi, modul de alocare a banilor se stabileşte în comun de reprezentanţi ai fiecărei agenţii, după criterii stabilite tot prin lege. În sfârşit, spune Abernathy, „The F” este cel mai auditat fond bugetar din SUA, atât de către Congres, cât şi de către o comisie internă de audit, în care sunt implicaţi auditori de la fiecare din agenţiile implicate în program. „Încrederea publicului este un factor fără de care n-am putea funcţiona. De aceea, fiecare bun, fiecare cent este periodic raportat, în aşa fel încât toată lumea poate afla ce s-a întâmplat cu el din momentul în care intră în sistem şi până la modul în care este cheltuit”, explică Abernathy.

Praguri pentru confiscare

Oficialul US Marshals Service spune că nu orice activ provenit dintr-o infracţiune merită să fie confiscat. Din experienţa de peste 30 de ani a Programului de Confiscare Eficientă s-au degajat câteva reguli, astfel încât administrarea bunului până la valorificare să nu coste mai mult decât se obţine din vânzare. Spre exemplu, dacă e vorba de o maşină, nu se aplică sechestrul dacă valoarea estimată a acesteia este sub 5.000 de dolari. Dacă e vorba de imobile, nu sechestrează dacă din vânzarea imobilului sau a unei părţi a lui nu obţin efectiv mai mult de 25.000 de dolari. „Dacă am o casă care valorează 100.000 de dolari, dar este grevată de o ipotecă de 80.000 de dolari, nu are rost să o mai sechestrez, pentru că taxele şi cheltuielile de întreţinere pot depăşi, până la sfârşitul procesului, 20.000 de dolari. Nu merită”, exemplifică Abernathy.

Costumul escrocului Madoff

Oficialul american a arătat şi un mod inteligent de a obţine bani frumoşi din valorificarea unor bunuri aparent banale şi fără valoare: „Să luăm de exemplu un costum de haine. Cât poţi obţine pentru un costum? Câteva zeci sau sute de dolari. Dar dacă acel costum a aparţinut faimosului escroc Bernie Madoff, care a delapitat la Bursă 65 de miliarde de dolari, fiţi sigur că vor fi mulţi americani care vor vrea să dea o grămadă de bani ca să aibă costumul lui Madoff”.

Articol preluat din Adevărul. Pentru a citi continuarea, apăsați aici.


Citeşte mai departe ... 0

Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică proiectul de lege prin care se va înfiinţa ANABS - Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Sechestrate. Premierul Victor Ponta a anunţat marţi că speră ca, după procedura de dezbatere publică, proiectul să-i fie înaintat la Guvern, în două săptămâni (deşi procedura de dezbatere publică durează 30 de zile). Actul normativ ar urma să fie promovat în Parlament, unde există disponibilitatea de a fi adoptat în procedură accelerată, până la vacanţa de vară.

Noua Agenţie are rolul de a se asigura că prejudiciile din infracţiuni sunt recuperate de stat şi de părţile vătămate. Practic, ANABS va identifica bunurile care provin sau au legătură cu infracţiunile şi se va asigura că acestea, după ce sunt sechestrate de procurori sau confiscate de stat în virtutea unei sentinţe judecătoreşti definitive, sunt valorificate, iar banii ajung la bugetul de stat, conform proiectului de lege publicat de Ministerul Justiţiei.

Bazele noii Agenţii sunt puse după ce românii s-au consultat cu autorităţile din Franţa, Olanda şi SUA, despre cum ar trebui pus la punct un sistem eficient de recuperare a prejudiciului din infracţiuni. Detaliile urmează să fie stabilite printr-un Regulament de funcţionare, în maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Dezbaterea publică despre nevoia unei astfel de instituţii a apărut în contextul în care ANAF s-a dovedit incapabilă să recupereze banii din prejudiciile constatate de judecători – suma recuperată ridicându-se la doar 10% din total, în 2014, iar valoarea totală a prejudiciilor constatate definitiv de instanţe fiind de peste 300 de milioane de euro în 2014, doar în cazul dosarelor DNA. Premierul Victor Ponta a luat apărarea ANAF, justificând lipsa de eficienţă prin întârzierile mari cu care deciziile definitive ale instanţelor ar ajunge la ANAF, care nu poate acţiona în lipsa lor. Totuşi, marţi, Ponta a recunoscut că „sistemul nu funcţionează”.

Cine vor fi şefii ANABS: un magistrat şi un economist de la Finanţe sau ANAF

Conform proiectului de lege, ANABS va coopera şi va face schimb de informaţii, prin acces la bazele de date şi prin protocoale încheiate, cu Parchetul General, CSM, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, ANAF, Registrul Comerţului, Oficiul pentru Spălarea Banilor, Banca Naţională a României, Cadastru, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi cea a Notarilor Publici.

ANABS va fi condusă de un director general numit de ministrul Justiţiei şi de un director general adjunct, numit la propunerea ministrului Finanţelor, tot de către ministrul Justiţiei. Mandatele lor vor fi de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire pe o perioadă similară, tot pentru 4 ani.

Şeful ANABS va fi un magistrat (judecător, procuror sau personal de specialitate juridică) care să aibă o experienţă de cel puţin 8 ani şi care nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 5 ani, arată proiectul de lege.

Adjunctul şefului ANABS va fi un funcţionar public de la Ministerul Finanţelor sau de la ANAF, cu studii de economist sau jurist, care „să nu facă şi să nu fi făcut parte, în ultimii 5 ani, din niciun partid politic, formaţiune sau alianţă politică” şi „să nu fie lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii”.

Agenţia va fi coordonată de un Consiliu din care vor face parte şeful ANABS şi reprezentanţi ai MJ, CSM, Parchetului General, DNA, DIICOT, Poliţiei Române, Ministerului Finanţelor şi ANAF.

ANABS va avea cel puţin 35 de angajaţi, magistraţi şi personal de specialitate juridică sau funcţionari publici, dar şi persoane detaşate de la cele 11 instituţii cu care ANABS va colabora.

Agenţia va fi finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei.

Ce face Agenţia cu banii, imobilele şi bunurile penalilor şi condamnaţilor

ANABS va gestiona un cont unic la Trezoreria statului şi conturi în valută la o bancă privată, selectată prin licitaţie publică. În aceste conturi, Agenţia gestionează banii supuşi sechestrelor şi pe cei obţinuţi în urma valorificării bunurilor sechestrate sau confiscate prin dispoziţiile magistraţilor. Tot aici vor fi ţinuţi banii popriţi pe care statul îi datorează suspecţilor, inculpaţilor sau părţilor civile din procese. Aceşti bani din conturi vor aduce dobânzi.

Persoanele care sunt urmărite penal, inculpate sau părţi civile în procese au drepturi asupra sumelor de bani care le-au fost luate (sechestrate sau confiscate) sau care reies din valorificarea bunurilor care le-au fost sechestrate sau confiscate.

Agenţia este obligată ca, în 3 zile de la comunicarea faptului că un sechestru a fost ridicat, să vireze înapoi banii cuveniţi suspectului sau inculpatului respectiv. Similar, tot în termen de 3 zile, ANABS trebuie să vireze banii constataţi ca prejudiciu părţii vătămate. Când instanţa dispune confiscarea unor sume sau bunuri, ANABS trebuie să vireze în 30 de zile banii respectivi (cei confiscaţi sau cei reieşiţi din valorificarea bunurilor confiscate sau sechestrate) către bugetul de stat, scăzând cheltuielile suportate în prealabil de ANABS pentru valorificarea bunurilor respective.

În cazul imobilelor sechestrate sau confiscate, Agenţia urmează să facă demersuri pentru notarea ipotecară, în termen de 2 zile. Instituţiile publice centrale şi locale pot cere ANABS să le dea în folosinţă imobile confiscate sau sechestrate, pentru a fi folosite ca unităţi medicale sau de învăţământ sau sedii pentru instituţii publice. De asemenea, mai arată proiectul, Agenţia poate folosi astfel de imobile ca spaţii de depozitare a bunurilor sechestrate şi confiscate.

În cazul bunurilor mobile (maşini, valori, etc.) sechestrate sau confiscate, ANABS va „proceda la valorificarea de îndată”. Valorificarea se va face prin intermediul ANAF, al unor firme specializate care vor fi selectate prin licitaţie publică, al executorilor judecătoreşti sau direct de Agenţie, prin licitaţie publică.

Bază de date naţională cu bunurile sechestrate şi confiscate

Agenţia va gestiona de asemenea un sistem electronic naţional de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni, în care se vor găsi date despre sechestre şi confiscări, despre cauţiuni, despre ordinele de acest tip emise de alte state sau despre amenzile penale.

În această bază de date naţională vor fi introduse informaţiile relevante de toate autorităţile care le deţin şi cu care Agenţia colaborează. De asemenea, băncile vor fi obligate să transmită lunar situaţia sumelor sechestrate prin ordinele procurorilor şi judecătorilor.

(articol preluat din Gândul.info)




Citeşte mai departe ... 0
Deputaţii liberali organizează dezbaterea publică intitulată "Ce soluţie naţională vom adopta pentru confiscarea bunurilor dobândite din infracţiuni". La eveniment participă copreşedintele PNL Alina Gorghiu, dar şi ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, precum şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.

"Când grupul parlamentar a decis să organizeze această dezbatere a fost după un eveniment al SUA, unde s-a atins acest subiect al recuperării prejudiciilor din dosarele penale, care ar trebui să constituie o prioritate a guvernului. Vorbim de sume extrem de importante de care bugetul de stat este privat(...) şi ANAF le face cadou condamnaţilor pentru fapte de corupţie. Sumele care nu sunt recuperate dacă ar fi recuperate ar acoperi salariile tuturor medicilor din România, spunea şefa DNA la bilanţ", a spus Gorghiu, la începutul dezbaterii.

"Eşecul recuperării prejudiciilor nu poate fi imputat magistraţilor, ci este o vină a Guvernului. (...)Bunele intenţii nu sunt suficiente, ci Guvernul trebuie să vină cu lucruri concrete.(...) Dreptatea nu înseamnă doar pedepsirea vinovaţilor, ci şi recuperarea prejudiciilor", a adăugat copreşedintele PNL.

"De dragul adevărului, vorbind de voinţa politică, prima directivă a fost trimisă în 2005, dar a fost transpusă în 2012. Anul trecut a intrat în vigoare prin noul Cod Penal.(...) Aceasta a fost voinţa politică.

Avem un angajament la nivelul Guvernului care va crea o agenţie menită să sprijine magistraţii în proces, pe modelul SUA, belgian, francez. Vorbim de voinţă politică, vom avea până la finalul lunii un document care să arate cum ar trebui să funcţioneze agenţia. Avem instrumente normative, trebuie să funcţioneze mai bine. Am început un proces de monitorizare a efectelor Codurilor. O să vedem în scurt timp cum se aplică. Ministerul a încercat să pregătească în această materie cât mai mulţi judecători şi procurori în programele de pregătire pentru judecători şi procurori.

Este nevoie de dialog şi am început dialogul cu instanţele şi parchetele, dar şi cu ministerul Finanţelor. Acest dialog nu e la cei mai buni parametri, pentru că la nivelul ministerului e o reticenţă în avea un dialog direct cu procurorii şi judecătorii. Evident, la minister sunt magistraţi care ţin legătura cu sistemul. Sunt elaborate, în consultare cu sistemul, actele normative.

Cât de eficient va fi acest sistem? Cel puţin la fel de eficient ca în ţările membre ale UE şi de aceea, săptămâna viitoare, avem la Bucureşti şeful agenţiei franceze. Cu ajutorul colegilor francezi vom încerca să construim cât mai eficient această agenţie", a spus, la rândul său, Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei.

Citeşte mai departe ... 0
Într-un articol publicat de Petre Pavel pe site-ul TheEpochTimes România regăsim informațiile cu privire la proiectul legislativ dezvoltat de Agenția Naționala de Integritate (ANI) care, odată implementat, ar facilita recuperarea prejudiciului rezultat din activități ilicite.
Președintele Agenţiei, Horia Georgescu, prezintă pașii care ar trebui urmați în primul rând, pentru a recupera mai eficient decât în prezent prejudiciul provocat de conflictele de interese.
Proiectul vizează și implementarea unui nou sistem pentru declararea averilor, anume prin intermediul unor formulare electronice.
În plus, Horia Georgescu susține că existența unei centralizări a datelor ar fi utilă în identificarea și în supravegherea bunurilor confiscate.


Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a declarat, miercuri, că instituţia a finalizat un proiect legislativ care să faciliteze identificarea şi recuperarea prejudiciilor rezultate din averi nejustificate sau din conflicte de interese, relatează Ştiripesurse.


Georgescu afirma că primul pas în acest proces constă într-o analiză la nivelul întregii societăţi şi implementarea unui sistem de declarare a averii pentru toţi cetăţenii României. Aceasta ar forma punctul de plecare al unui sistem eficient de confiscare a averii sau a prejudiciilor provocate de fapte de corupţie.


„Primul aspect (n.r. care trebuie îmbunătăţit) este cel al recuperării prejudiciilor din conflicte de interese. Durează foarte mult şi nu este eficient. Al doilea aspect priveşte depunerea declaraţiilor de avere şi interese. Noi am finalizat un proiect prin care sunt disponibile formulare electronice, dar acesta trebuie implementat printr-o piesa legislativă.

Şi, de ce nu?, o analiză profundă la nivelul întregii societăţi pentru implementarea unui sistem de declarare a averii pentru toţi cetăţenii României, un sistem simplificat desigur faţă de cel pentru funcţionarii publici.

Până când nu vom avea un moment zero de evidenţă a tuturor cetăţenilor privind averea va fi foarte dificil să vorbim de un sistem eficient de confiscare a averii sau a prejudiciilor provocate de fapte de corupţie", a declarat Horia Georgescu pentru Ziare.com.

Preşedintele ANI precizează că, în prezent, instituţiile statului întâmpină probleme în procesul recuperării prejudiciilor şi a returnării acestor sume la bugetul de stat. În acest sens, instituţia propune formarea unui organism, dedicat centralizării deciziilor de confiscare şi a unui mecanism specializat în administrarea bunurilor confiscate.


Procesul de confiscare a bunurilor şi fondurilor obţinute ilegitim ar putea viza un număr foarte mare de oficiali. Potrivit datelor colectate de ANI în acest an, până în noiembrie au fost identificare 444 de cazuri privind conflictele de interese, incompatibilităţile sau averile nejustificate.


Printre cei 444 de aleşi suspectaţi se află 39 de parlamentari, 124 de primari şi viceprimari, 74 de consilieri judeţeni şi locali, precum şi 118 funcţionari de la nivelul de vârf al diverselor instituţii.


Totodată, şeful ANI s-a arătat încrezător că o mare parte din aceste prejudicii pot fi recuperate, precizând că, până acum, instanţele de judecată au acordat dreptate procurorilor anticorupţie în 90% din cazurile de conflict de interese şi averi nejustificate.

Citeşte mai departe ... 0

Ştiri

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5

Prejudicii de peste un miliard de euro identificate de ANAF in primele cinci luni

Inspectia Fiscala din cadrul ANAF a identificat in primele cinci luni ale anului prejudicii aferente sesizarilor penal...

Victor Ponta a cerut Avocatului Poporului sa conteste la Curtea Constitutionala o OUG (privind destinatia unor bunuri imobile confiscate) semnata de e…

In solicitarea adresata Avocatului Poporului, premierul Ponta arata ca guvernul este hotarat sa rezolve problema crester...

Liviu Avram: Confiscarea averilor de la marii infractori, cum fac americanii

Thomas J. Abernathy, un oficial al US Marshals Service - instituţia care se ocupă în Statele Unite de administrarea şi v...

Andrei Luca Popescu (Gândul): Oricâţi infractori ar condamna, România bate pasul pe loc din cauza unei PROBLEME GRAVE. Iată cine ar putea să o rezolve

Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică proiectul de lege prin care se va înfiinţa ANABS - Agenţia Naţională ...

Cazanciuc: La Ministerul Finanţelor e o reticenţă în a avea un dialog direct cu procurorii şi judecătorii. Dezbatere pe tema confiscarii averilor ilic…

Deputaţii liberali organizează dezbaterea publică intitulată "Ce soluţie naţională vom adopta pentru confiscarea bunuril...

The EPOCH Times: ANI propune un proiect legislativ privind recuperarea prejudiciilor. 444 de aleşi, pe lista suspecţilor

Într-un articol publicat de Petre Pavel pe site-ul TheEpochTimes România regăsim informațiile cu privire la proiectul le...

Gândul.info: ANAF a secretizat recuperarea prejudiciului de 60 milioane euro din dosarul lui Dan Voiculescu

„Opinia publică nu va afla niciodată dacă ANAF a recuperat pe deplin prejudiciul de 60 milioane euro din dosarul în care...

Sechestru asigurator pe bunurile lui Visinescu

Curtea de Apel Bucuresti a decis punerea sub sechestru asigurator a garsonierei, a unei treimi din pensie si a unor acti...

Statul a inceput recuperarea prejudiciului din Dosarul ICA (hotnews.ro)

Statul roman a inceput recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro din dosarul privatizarii frauduloase a Instit...

Sechestru de lux. Bogaţii României şi-ar putea pierde o parte din avere

(articol preluat de pe Digi24)Oameni de afaceri aflaţi în topul celor mai bogaţi români ar putea pierde o mare parte din...

ANALIZA: Cine sunt rusii vizati de noile sanctiuni americane/ Oficiali politici si militari/ Oligarhi si bancheri

Presedintele american Barack Obama a anunțat joi sancțiuni vizând 20 de oficiali ruși, care se alatură altor 11 oficiali...

Vot pozitiv in PE: se vor putea confisca bani si bunuri chiar daca inculpatul este bolnav sau a plecat din tara si procesul penal nu se finalizeaza pr…

Confiscarea nu este folosita in toate statele membre, iar legile la nivel national sunt inegale, consecinta este dezastr...

EUobserver: EU to donate criminal assets to charity

Criminal suspects who flee the country or who are ill could still have their illicit assets confiscated and donated to c...

Monica Macovei a obţinut votul PE pentru confiscarea extinsă. Când va aplica România noua lege a UE?

Directiva privind punerea sub sechestru şi confiscarea bunurilor obţinute din infracţiuni a fost votată de Parlamentul E...

Sorin Bocancea: Felicitari, Monica Macovei!

Reuşita Monicăi Macovei este o grea lovitură dată celor pentru care fraudarea devenise o bună afacere atât timp cât aver...

Grecia: Coruptii care vor returna banii furati de la stat vor beneficia de pedepse reduse

Guvernul de la Atena pregateste un proiect de lege pentru recuperarea banilor de care statul a fost privat prin coruptie...

Cum vor politicienii să-și protejeze averile. Cristi DĂNILEȚ (CSM) explica mecanismul

Ediţia de ieri, 8 ianuarie 2013, a emisiunii "Evenimentul zilei" i-a avut ca invitaţi pe judecătorul Cristi Dănileţ, mem...

Robert Cazanciuc a autorizat aplicarea confiscarii extinse

Judecatorii le iau averile ascunse marilor corupti! Pana ce directiva europeana privind obligativitatea confiscarii exti...

Directiva privind confiscarea a trecut de Comisia LIBE, urmeaza vot in plenul Parlamentului European

Comisia pentru jusiție și afaceri interne a Parlamentului European (LIBE) a votat cu 44 de voturi „pentru”, unul „contra...

Averile ascunse de infractori pe numele apropiaţilor ar putea fi confiscate

Monica Macovei, raportor europarlamentar, a reuşit să treacă de faza dificilă a negocierilor pentru promovarea proiectul...

DNA solicită detaşarea unor poliţişti judiciari pentru investigaţiile financiare necesare confiscării extinse

Ultimele decizii judecătoreşti dovedesc că instituţia confiscării extinse este un instrument eficace, a spus procurorul ...

Italia: Politia a pus sub sechestru bunurile unui multi-milionar care a declarat venituri de 4 euro

Politia financiara italiana a anuntat joi ca a pus sub sechestru bunuri in valoare de peste 300 de milioane de euro apar...

Judecătoarea Antonela Costache, cercetată pentru 160.000 de euro nejustificabili

Judecătoarea Anemary Antonela Costache, de la Tribunalul Bucureşti, este cercetată de Comisia de cercetare a averilor di...

Laura Codruța Kovesi, despre confiscarea extinsă: “Vedem persoane condamnate care stau trei-patru luni în închisoare, iar apoi își conduc liniștiți Me…

Procurorul-șef al DNA a declarat astăzi că una din mizele finale ale anchetelor este confiscarea bunurilor provenite din...

Despre confiscarea civila si confiscarea extinsa

In cadrul conferintei “Confiscarea extinsa: cat recuperam?”, organizata de Freedom House Romania,  Ministerul Justitiei,...

ABONARE NEWSLETTER

copyright © 2013 Freedom House Romania
Webdesign Bucuresti