Detectorul de minciuni

Misiunea noastră este de a îmbunătăți calitatea dezbaterii publice și a susține o informare corectă a societății, pentru a consolida democrația în România. 
Proiectul DETECTORUL DE MINCIUNI a început în aprilie 2019, cu un test-pilot de monitorizare a dezinformărilor din campania electorală a alegerilor europarlamentare din 26 mai 2019, dar cu scopul de a continua activitatea pe termen lung.  

Cum a luat naștere proiectul DETECTORUL DE MINCIUNI?

Misiunea noastră este de a îmbunătăți calitatea dezbaterii publice și a susține o informare corectă a societății, pentru a consolida democrația în România. 

Proiectul DETECTORUL DE MINCIUNI a început în aprilie 2019, cu un test-pilot de monitorizare a dezinformărilor din campania electorală a alegerilor europarlamentare din 26 mai 2019, dar cu scopul de a continua activitatea pe termen lung. 

Ne dorim ca acest proiect să aibă în centrul atenției presa – cu rol principal în a fi la curent cu declarațiile de pe agenda publică, dar și cu resursele și experiența necesară în a demonstra care, dintre cele alese spre analiză, sunt false și a argumenta, cu surse credibile și avizate, adevărul. În plus, implicarea în acest proiect a redacțiilor unor publicații consacrate , asigură răspândirea informației corecte la nivel larg și contracararea efectului dezinformărilor. 

Ne dorim ca și alți actori ai societății (activiști civici, organizații non-guvernamentale, studenți la jurnalism și comunicare, instituții sau doar simpli cetățeni) să contribuie la combaterea fenomenului de dezinformare din România și să ne raporteze informațiile false pe care le sesizează în spațiul public. 

Platforma DETECTORUL DE MINCIUNI își dorește să transforme acel public pasiv la dezinformare în unul activ care să ia măsuri în stoparea acestui fenomen. 

Cine coordonează proiectul? 

DETECTORUL DE MINCIUNI a fost lansat prin efortul colectiv al mai multor entități: Freedom House România, Geeks for Democracy, Stop Fake News in Romania, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării București și Reprezentanța Comisiei Europene în România.

În cadrul echipei de jurnaliști din proiect colaborează următoarele persoane:

În plus, următoarele redacții oferă suport proiectului prin preluarea articolelor noastre de presă pe platformele proprii de comunicare: Europa FM, Radio Europa Liberă și Hotnews.ro.

Reprezentanța Comisiei Europene la București susține proiectul pe baza unei finanțări. 

Care este politica editorială după care ne ghidăm?

Echipa jurnalistică își asumă misiunea de a prezenta faptele adevărate, fără a fi influențate de opinii personale sau prejudecăți. Prelucrarea informațiilor trebuie să fie corectă, onestă și să prezinte același nivel de exigență și atenție între diferitele opinii și puncte de vedere. 

Munca editorială nu este influențată de nici un fel de finanțatorii proiectului și nu acceptăm donații de la partidele politice, ale candidaților care solicită funcții publice sau din orice altă sursă pe care o considerăm în conflict de interese cu activitatea noastră.

Jurnaliștii nu susțin activitatea partidelor politice sau a campaniilor lor electorale, evită să facă acțiuni sau declarații care ar putea compromite capacitatea de a-și face munca cu independență și corectitudine.

Verificăm declarații publice și nu emitem opinii despre persoanele care le-au făcut. Publicăm faptele reale și solicităm corecții de la persoane, dacă este necesar, dar evaluăm doar validitatea unei declarații, nu intenția persoanei care a făcut-o.

Cum alegem informațiile care sunt investigate?

În fiecare zi verificăm informațiile apărute în spațiul public din mai multe surse: 

• Platforma Zelist.ro care agregă constant informații din peste 2000 de surse online (site-uri, platforme de socializare) și le clasifică în ordinea celor mai viralizate articole din punct de vedere al traficului și reacțiilor cititorilor;
• Raportări venite prin formularul dedicat de sesizare;
• Urmărim emisiuni TV și radio, presa scrisă, declarații și comunicate de presă ale instituțiilor.

Când decidem ce informații vor fi verificate și pe ce subiect vom publica un articol de investigație luăm în considerare:

• Declarațiile / informațiile / materialele de presă care sunt specifice și bazate pe fapte ce pot fi verificate. Opiniile, comentariile sau promisiunile publice nu fac obiectul verificării, cu excepția cazului în care sunt susținute de date sau fapte ale căror veridicitate poate fi analizată.
• Declarațiile care sunt relevante din cauza importanței persoanei care le-a emis, datorită subiectului menționat sau a repercusiunii lor asupra agendei publice.
• Informația care are potențial de a fi transmisă, preluată și răspândită la scală mare în spațiul public.
• Declarații care par a fi înșelătoare, greșite, exagerate, care nu sunt fundamentate cu dovezi sau care discreditează o persoană/entitate.

Echipa noastră face o selecție pe baza criteriilor de mai sus și astfel verificăm informațiile care au un impact mare asupra societății. Însă nu ne asumăm și nu avem capacitatea de a verifica toate informațiile și declarațiile apărute în presă sau toate sesizările despre dezinformări pe care le primim. 

Selectarea materialului care va fi verificat se face fără a aduce discriminare din cauza orientării politice, ideologice, sexuale sau etnice.

Cum se desfășoară procesul de verificare a informației și ce surse folosim? 

Pentru fiecare subiect decis a fi investigat va lucra, în funcție de disponibilitatea în acel moment, între unul și 3 jurnaliști din echipa de proiect. Când scriem un articol de presă cu privire la subiectul actualizat urmărim acești pași: 

• Analizăm declarația: încercăm să înțelegem atât ipoteza care stă la baza acesteia, cât și dovezile utilizate. Informațiile corecte pot fi folosite și pentru a induce o opinie care este înșelătoare sau incorectă, deci este important să extragem semnificația și sensul declarației.
• Contactăm persoana care a făcut declarația, cu excepția cazului în care sursa informației folosită în declarație este evidentă, pentru a o întreba despre sursa pe care a folosit-o pentru afirmațiile sale și pentru orice alte detalii pe care trebuie să le înțelegem.
• Adunăm dovezi: încercăm întotdeauna să strângem o gamă largă de dovezi referitoare la o declarație și folosim de exemplu: statistici oficiale, informații publice ale autorităților sau instituțiilor ori obținute pe baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, consultăm legi, alte articole și declarații pe același subiect, studii academice, solicităm informații sau sfaturi din partea unor experți etc.

Folosim instrumente avansate de verificare a originalității pozelor sau filmelor, verificăm informații care au fost online dar ulterior șterse, folosim căutări optimizate pe Internet.

Odată ce probele sunt adunate și analizate, putem scrie articolul și emite o concluzie asupra veridicității acestuia. Articolele sunt menite să vă ghideze prin toate dovezile cât mai clar posibil, astfel încât să puteți ajunge și singuri la o concluzie asupra subiectului. 

În urma analizei, includem declarația în una dintre aceste categorii:

ADEVĂR – Informația este corectă. 

MIXT – Analiza arată că declarația include atât informații adevărate, cât și false (sau corecte/false dar și ambigue), sau concluzia depinde de variabilele cu care este analizată.

MINCIUNĂ – Informația nu este adevărată. 

NECONCLUDENT  – Informația nu poate fi verificată sau au fost obținute date privind afirmația examinată, dar nu sunt suficiente pentru a ajunge la concluzia că afirmația este adevărată, falsă sau mixtă.

• Revizuim articolul: editorul revizuiește materialul de presă și se aduc eventuale modificări articolului, apoi acesta este publicat pe platforma DETECTORUL DE MINCIUNI și redirecționat către redacțiile de presă partenere.

În plus, în funcție de caz, vom trimite rezultatul analizei noastre către: 

• persoana care a emis dezinformarea cu rugămintea de a-și corecta public declarația și a reduce impactul dezinformării asupra societății.
• persoana asupra căruia s-a emis dezinformarea și o vom ruga să trimită pe baza dreptului la replică o declarație ce trebuie pusă la dispoziție publicului indus inițial în eroare.
• instituțiile ce pot lua măsuri în a sancționa redacțiile ce produc intenționat dezinformare sau care nu doresc să publice dreptul la replică.

Cum corectăm un articol?

În analizele noastre, demonstrăm în mod clar toate fazele proceselor noastre de verificare dar și sursele folosite în articol. Cel mai important pentru noi este să evităm propagarea falsă a știrilor și să construim modele de gândire critică ce pot fi folosite de utilizatorii care își primesc știrile online.

Cu toate că lucrăm sub principiul acurateții și rigorii jurnalistice, în acest proces pot exista cazuri în care informațiile folosite au fost incorecte, au fost consolidate greșit sau au dus spre concluzii eronate. Când este nevoie de o corectare sau modificare, ne vom asigura că toți cei care citesc analizele scrise de echipa DETECTORUL DE MINCIUNI o vor vedea. Vom disemina informația actualizată către toate redacțiile de presă partenere și prin toate canalele de comunicare pe care le-am folosit la articolul original. 

Când cititorii ne indică o greșeală într-una din analizele noastre și ni s-au prezentat sursele corecte, lansăm un nou proces de investigație și analiză. Dacă articolul actualizat duce spre o altă concluzie asupra subiectului analizat vom menționa și acest aspect.

Alături de cazurile în care o eroare trebuie să fie corectată, în unele cazuri este posibil ca analiza să trebuiască să fie actualizată odată cu apariția unor noi date tangibile. O actualizare nu înseamnă întotdeauna că există o greșeală în analiză ci poate de exemplu afișa informații noi despre subiect. Astfel, indicăm ce schimbăm în analiză, la ce oră și dată am actualizat articolul. 

Invităm cititorii să ne trimită sursele pe care le consideră necesare a fi luate în considerare în analizele noastre, mai ales dacă schimbă sensul concluziei articolelor la adresa de mail