Cristian CÂMPEANU: Cine vrea să îi spele pe turnătorii Securităţii?

13 parlamentari PSD au iniţiat un proiect de lege care restrânge şi mai mult activitatea CNSAS. Pe scurt, noua lege plasează obligativitatea dovedirii calităţii de turnător în sarcina CNSAS, solicitând înlocuirea prevederii care stipula că pentru ca o persoană să fie declarată colaborator trebuia ca informaţiile oferite Securităţii să fi „vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului” cu una ­nouă, potrivit căreia informaţiile trebuie să fi „lezat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”. Cristian Câmpeanu este editorialist România Liberă L-am întrebat ieri pe profesorul de drept şi deputatul Ioan Adam, care pare să fie cel care a promovat acest proiect de lege, dacă poate să îşi imagineze vreo situa­ţie în care o turnătorie la Securitate să NU lezeze „drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului“, astfel încât să trebuiască să fie dovedită de ­CNSAS. Domnul Adam a părut să fie de acord cu noi că turnătorii nu se duceau în general la Securitate ca să dea declaraţii de bine. Cu toate acestea, domnia sa continua să apere proiectul de lege.

Colegiul Director al CNSAS a transmis un punct de vedere ministrului pentru relaţia cu Parlamentul în care se pronunţă ferm în favoarea menţinerii formulării actuale din lege, potrivit căreia colaborator al Securităţii este cel ce furniza informaţii „care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului“, şi nu „care au lezat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului“, aşa cum propune proiectul parlamentarilor PSD.

„Cu privire la înlocuirea formulării actuale «vizarea îngrădirii drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului» cu varianta «care au lezat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului», precizăm că această substituţie nu a fost solicitată prin decizia Curţii Constituţionale.

O atare modificare ar afecta dreptul publicului de a fi informat cu privire la profilul moral al persoanelor care ocupă funcţii sau demnităţi publice. În componenta sa referitoare la deconspirarea Securităţii, legea pune accent strict pe deconspirarea profilului moral al denunţătorului, şi nu pe repararea prejudiciilor suferite de victimele denunţurilor. Beneficiarii verificării acestor persoane nu sunt doar victimele regimului comunist, ci toţi cetăţenii care au dreptul de a fi informaţi cu privire la statura morală a persoanelor care ocupă anumite poziţii importante în stat sau care candidează pentru ocuparea acestor poziţii.

Pe de altă parte, încălcarea propriu-zisă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale – lezarea acestora – este rezultatul activităţii ofiţerului de securitate, care decidea în mod discreţionar dacă lua sau nu o măsură punitivă împotriva persoanei denunţate. În consecinţă, ar însemna ca, la stabilirea calităţii unei persoane (informatorul), să se ţină cont de faptele unei alte persoane (ofiţerul). Mai mult, înlocuirea formulării «care au vizat îngrădirea drepturilor» cu formularea «care au lezat» va duce la aplicarea unui tratament diferit unor persoane care au furnizat Securităţii absolut aceeaşi informaţie. Astfel, unei persoane i se va putea reţine calitatea de colaborator al Securităţii, pentru că ofiţerul de Securitate cu care aceasta ţinea legătura a hotărât să ia o măsură punitivă împotriva persoanei denunţate. În schimb, unei alte persoane care a furnizat absolut aceeaşi informaţie nu i se va reţine această calitate, pentru că ofiţerul căruia aceasta din urmă i s-a adresat a înţeles să nu îl sancţioneze pe cel denunţat.“

Punctul de vedere al CNSAS ar putea să obţină câştig de cauză la Guvern, care nu pare să se grăbească să accepte popunerea celor 13. Dar întrebarea rămâne: „Cine e atât de disperat să-i spele pe turnători de păcate?”.

Citeste intregul articol