Ştiri

Conferinta dreptul concurentei: 19-20 mai 2016, Sinaia

 

Rolul judecătorilor naţionali în aplicarea regulilor europene de concurenţă şi cooperarea dintre autorităţile reglementatoare şi actorii judiciari,
conferință dreptul concurenței 19-20 mai, Sinaia, Hotel Rina.

Lectorii sunt:
- Reprezentant al Consiliului Concurenței din România,
- Valentin TRIF, Procuror, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism,
- Gabriela BOGASIU, Judecător, Înalta Curțe de Casație și Jutiție,
- Cristina BUTACU, Formator, Institutul Național al Magistraturii,
- Georgeta DINU, Partener Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen,
- Gianluca SEPE, Director de departament, Autoritatea Italiană de Concurență,
- Francesco Liberatore, Asociat Jones Day,
- Santiago SOLDEVILA, Judecător, Secția Contencios-Administrativ, Înalta Curte Națională.

Traducerea română-engleză și engleză-română va fi asigurată de către organizatori.

Contact: Alexandru Popescu, Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. , 0731.909.909.


Programul este compus din trei conferințe internaționale specilizate în domeniul legii concurenței, care aduc împreună judecători, consilieri juridici și experți specializați în acest domeniu (în special în aplicarea privată a legilor UE de concurență, procese de achiziții publice, litigii în concurență, exercitarea controlului asupra fuziunilor, ajutor de stat).
Conferința este parte a proiectului Improving the enforcement of competition rules in Romania: Specialised conferences for European Judges, co-finanțat de Comisia Europeană, Directorate General for Competition. La acest eveniment vor participa lectori din România, dar și din străinătate, grupul țintă fiind judecători români, alături de experți instituționali și membri ai mediului academic.

Actiunile promotionale in retailul alimentar. Amenzile aplicate de Consiliul Concurentei inseamna sfarsitul promotiilor? (Catalin Suliman, Schoenherr si Asociatii)

La inceputul acestui an, Consiliul Concurentei a anuntat rezultatele investigatiei din sectorul retailului alimentar, finalizata prin aplicarea de amenzi pentru o serie de intelegeri verticale intre retaileri si furnizorii acestora. In opinia autoritatii, aceste intelegeri au vizat fixarea unui anumit pret de revanzare si aplicarea unor exclusivitati in cadrul unor actiuni promotionale. preluat din Hotnews.ro.

Regulile de concurenta nu impun in sarcina furnizorilor obligatia de a acorda numai promotii generalizate, ci permit acestora sa aiba o politica proprie de stimulare a vanzarilor si promovare a propriilor produse. Fiecare agent economic (fie el furnizor, fie retailer) are libertatea de a actiona independent pe piata si de a incerca, respectand regulile de concurenta, sa isi mareasca pozitia pe piata.

La inceputul acestui an, Consiliul Concurentei a anuntat rezultatele investigatiei din sectorul retailului alimentar, finalizata prin aplicarea de amenzi pentru o serie de intelegeri verticale intre retaileri si furnizorii acestora. In opinia autoritatii, aceste intelegeri au vizat fixarea unui anumit pret de revanzare si aplicarea unor exclusivitati in cadrul unor actiuni promotionale. 

In esenta, evaluarea realizata de Consiliul Concurentei a avut in vedere doua principii: 
  • Nu pot fi impuse conditii sau restrictii unui revanzator, cand aceasta a devenit proprietarul marfii. Cu alte cuvinte, pe lantul furnizor - distribuitor-retailer - consumatorul final, furnizorul nu are voie sa impuna pretul produselor la consumator.
  • In contextul unei relatii contractuale bilaterale, nu pot fi impuse unei intreprinderi conditii cu privire la conduita acesteia in privinta unei intreprinderi concurente. Consiliul Concurentei a incercat sa atraga atentia asupra acelor situatii in care o intreprindere doreste sa isi asigure permanent tratamentul cel mai bun din piata in privinta preturilor de achizitie, ceea ce ar putea crea, chiar si pentru o perioada foarte scurta, existenta unui nivel de pret minim (o interdictie mascata de a vinde mai ieftin).
Urmare a actiunilor autoritatii de concurenta s-au ridicat doua mari intrebari in sectorul alimentar, intrebari care insa pot fi puse cu privire la orice alta industrie in care revanzatorii joaca un rol important:
  • Decizia Consiliului Concurentei reprezinta sfarsitul actiunilor promotionale?
  • Exista o obligatie legala pentru un furnizor de a acorda orice promotie generala in piata?
Pentru a putea raspunde la aceste doua intrebari este necesar sa pornim de la scopul legii concurentei. Aceasta nu este o lege absurda, ci are la baza o ratiune economica ea urmarind sa protejeze concurenta, ca proces, si nu concurentii cu scopul final al bunastarii consumatorilor.

Cu privire la actiunile promotionale, acestea sunt si raman benefice pentru consumator, iar autoritatea de concurenta nu a urmarit stoparea acestora. Aspectul sensibil ce poate sa intervina in privinta promotiilor apare din dorinta de a se asigura transmiterea catre consumatorul final a discountului acordat de catre furnizor. Pentru aceasta legea permite furnizorului sa recomande un anumit nivel de pret, inclusiv sa practice un pret maxim, cu conditia ca acestea sa nu devina (direct sau indirect) un pret fix sau minim. Astfel, un furnizor ar putea acorda intr-o actiune promotionala un discount suplimentar conditionat de un pret maxim de revanzare (care ar asigura transmiterea discountului sau a unei parti din acesta catre consumatorul final).  Revanzatorul trebuie sa fie liber sa acorde orice reduceri suplimentare conform propriei politici comerciale. 

Trebuie atras atentia ca promotiile pot fi atat ale furnizorilor (unde furnizorul acorda retailerului un discount pentru impulsionarea vanzarilor), cat si promotii ale retailerilor (cand acestia isi reduc marja de profit per unitate de produs pentru a creste volumul vanzarilor din acel produs). Ori de cate ori analizam o promotie nu trebuie exclusa posibilitatea retailerului de a reactiona la o reducere a pretului in piata folosind marja de profit si nu doar recurgand la furnizor.

Cu privire la existenta unei obligatii legale pentru furnizori de a face doar promotii generalizate (desfasurate simultan in toate retelele de magazine de acelasi timp), credem ca ar trebui diferentiat intre un furnizor ce detine o pozitie dominanta (adica detine, in principiu, o cota de piata mai mare de 40 %) si unul care nu detine o astfel de pozitie. 

Un furnizor care nu este dominant nu poate fi obligat sa faca doar promotii generale pentru ca un astfel de furnizor ar trebui sa aiba libertatea de a concura agresiv (inclusiv prin pret) cu ceilalti jucatori de pe piata si de a creste pe respectiva piata relevanta. In cazul unui astfel de furnizor, singurele conditii ar fi ca furnizorul sa decida actiunile promotionale in mod independent si nu in baza unui acord cu retailerul (prin care ii asigura acestuia pretul cel mai bun de pe piata), iar prin actiunile promotionale sa nu excluda concurenta de pe piata sau dintr-un anumit canal (spre exemplu, daca respectiva promotie ar conduce la imposibilitatea celorlalti retaileri, care nu beneficiaza de promotie, de a concura cu retailerul care beneficiaza de o astfel de promotie). 

In concluzie, un furnizor nedominant poate decide independent sa acorde o promotie la un anumit produs pentru o perioada scurta de timp, intr-un anumit canal pentru a-si impulsiona vanzarile in respectivul canal. O astfel de actiune unilaterala va atrage o reactie concurentiala pozitiva pentru ca ii va¬forta¬ pe ceilalti jucatori de pe piata sa reactioneze la promotie, scazand la randul lor preturile. 

Rotirea actiunilor promotionale intre retaileri are un efect pro-concurential pentru ca antreneaza promotii succesive (retailerii putand acorda reduceri de pret, pe care le-ar suporta din marja lor). cand ne raportam la capacitatea unui retailer de a acorda discounturi, ar trebui analizate nu doar reducerile on-invoice, dar si cele off-invoice. Regulile de concurenta nu impun si nici nu ar putea sa impuna ca intreaga povara a actiunilor promotionale sa fie suportata de furnizori, existand un interes si o libertate a retailerilor care pot sa utilizeze mecanisme promotionale proprii pentru a atrage consumatorul). 

Consumatorul ar trebui sa beneficieze de reduceri din partea tuturor retailerilor, lucru care se va intampla intr-un procent mult mai mare in situatia rotirii (succesiunii) promotiilor decat in ipoteza in care, spre exemplu, furnizorul ar realiza o singura promotie, simultan, in toate retelele de retail. 

Astfel, in cazul unui furnizor care nu este dominant nu putem discuta de existenta unei obligatii legale a unui furnizor de a aplica in piata numai promotii generalizate.

Analiza se schimba in situatia unui furnizor dominant pentru ca acesta are posibilitatea de a influenta piata de revanzare prin forta produsului vandut si, implicit, ar putea conduce indirect la eliminarea sau restrangerea semnificativa a capacitatii concurentiale a unui retailer care nu beneficiaza de respectivul produs in conditii competitive. Cu toate acestea, nici in cazul unui furnizor dominant nu putem discuta de o obligatie per se de acordare a unor promotii generalizate, ci in acest caz ar trebui efectuata o analiza de la caz la caz, in care sa fie  analizate justificarile obiective ale unei astfel de promotii dedicate, precum si efectele acesteia asupra pietei).

Actiunile recente ale autoritatii de concurenta in sectorul alimentar au scopul de a atrage atentia asupra comportamentului partilor in privinta vanzarii produselor pe piata. Cu toate acestea, ele nu reprezinta sfarsitul actiunilor promotionale (intr-un sector dominat de acestea) si nici nu pot impune obligatii in sarcina furnizorului, care sa limiteze posibilitatea acestuia de a concura pe piata.

Bani pentru cei care denunta companiile care incalca legea concurentei - propunere Bogdan CHIRITOIU la conferintele MEDIAFAX

"Vrem să dăm posibilitatea persoanelor fizice de a furniza elemente care să stea la baza declanşării investigaţiilor noastre. Ele pot şi acum, dar încercăm exact să reglementăm", a declarat luni preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Competition.

El a arătat că cel mai elocvent exemplu este al Statelor Unite ale Americii, cu o practică foarte răspândită privind încurajarea celor care prezintă autorităţilor dovezi de încălcare a legii şi unde se poate ajunge la compensaţii financiare foarte mari, fără a exista o limitare a acestor sume.

Stire integrala

Ghid pentru practicieni în dreptul concurentei

Acest ghid este o introducere în analiza comportamentelor ilegale în domeniul concurenţei. Este rezultatul unei serii de conferinţe şi seminare organizate de Freedom House România în cadrul unui program care a vizat pregătirea interdisciplinară a magistraţilor români, proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul „Civil Justice”.

Ghidul se adresează practicienilor, dar şi teoreticienilor din domeniul concurenţei. Pe lângă elementele importante de legislaţie şi jurisprudenţă, ghidul oferă practicienilor o mai bună cunoaştere a raţiunilor economice care determină comportamentul de piaţă al întreprinderilor şi o mai bună înţelegere a analizelor juridice şi economice ce fundamentează deciziile autorităţilor de concurenţă, ale Comisiei şi ale instanţelor Uniunii.  

Autorii acestui ghid sunt personalităţi recunoscute în domeniu: experţii internaţionali în economie Adina Claici şi Norbert Maier – din echipa Economistului-şef al DG Competition din cadrul Comisiei Europene – care au participat pro-bono la seminarele organizate pentru magistraţii români; avocatul Valentin Mircea – fost vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei; doamna Cristina Butacu – directorul Direcţiei juridic-contencios a Consiliului Concurenţei şi formator în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii; expertul internaţional Fabio Filpo – avocat specializat, fost expert al Departa­mentului antitrust al ENEL Holding; economistul Paul Prisecaru – coordonatorul Echipei de analiză economică a Consiliului Concurenţei; doamna judecător Diana Ungureanu – judecător la Curtea de Apel Piteşti şi formator în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii; avocatul Sorin Fusea – preşedintele Asociaţiei Naţionale a Specialiştilor în Achiziţii şi procurorul Marius Bulancea – consilierul Procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Le mulţumim tuturor pentru disponibilitate, aşa cum, suntem siguri, o fac şi cei peste 150 de magistraţi şi specialişti care au participat la seminarele şi conferinţele proiectului internaţional „Economie, legislaţie şi concurenţă. Pregătire interdisciplinară pentru magistraţi”.

De asemenea, îi mulţumim doamnei Alexandra Vacaru, consilier pentru Afaceri Europene al Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a UE din cadrul MAE, pentru competenta analiză critică făcută acestui ghid.

Ca şi în timpul desfăşurării seminarelor şi conferinţelor, îmbi­narea de competenţe din acest proiect a asigurat un grad înalt de profesionalism pe care îl veţi descoperi consultând această lucrare.

Cristina Guseth
Director, Freedom House România


Cuprins

Valentin Mircea: Fundamentele economice şi juridice ale interdicţiei înţelegerilor şi practicilor anticoncurenţiale

Cristina Butacu: Înţelegerile, deciziile asociaţiilor de întreprinderi şi practicile concertate interzise de legislaţia europeană şi naţională a concurenţei. Obiectul anticoncurenţial

1. Sediul materiei
2. Noţiunea de înţelegere/acord, decizie a unei asociaţii de întreprinderi şi practica concertată
3. Obiectul anticoncurenţial
4. Încălcarea unică şi continuă
5. Standardul de probă
6. Concluzii

Fabio Filpo: Cartelurile şi abuzurile de poziţie dominantă: aspecte juridice şi economice

Norbert Maier şi Adina Claici: Rolul analizei economice în politica de concurenţă

1. Abuz de putere dominantă
2. Acorduri ilegale – Evaluarea cantitativă a daunelor
3. Concentrări
4. Prezentarea evidenţei economice în investigaţii
de concurenţă
5. Concluzie

Paul Prisecaru: Ponderea analizei economice în raport cu analiza juridică în domeniul concurenţei - carteluri, abuz de poziţie dominantă şi concentrări economice -

Diana Ungureanu: Cartea Albă privind acţiunile în despăgubire pentru cazurile de încălcare a normelor UE antitrust

1. Aplicarea privată a normelor comunitare de concurenţă – noţiune şi justificare
2. De la Cartea Verde la Cartea Albă privind acţiunile în despăgubire pentru încălcări ale regulilor comunitare de concurenţă
3. Acţiunile în daune. Principalele obstacole identificate în Cartea Verde
4. Măsurile şi opţiunile de politică propuse în Cartea Albă
5. Concluzii

Sorin Fusea: Procedurile concurenţiale prevăzute în legislaţia achiziţiilor publice şi privatizării. Mod de aplicare şi efecte practice

Marius Bogdan Bulancea: Componenta penală a dreptului concurenţei


Editura C.H. Beck
Bucureşti 2014

Editura C.H. Beck este acreditată CNATDCU şi este considerată editură cu prestigiu recunoscut.

Ghid pentru practicieni în dreptul concurenţei
Marius Bulancea,  Cristina Butacu, Adina Claici, Fabio Filpo, Sorin Fusea, Norbert Maier, Valentin Mircea, Paul Prisecaru, Diana Ungureanu

Copyright © 2014 – Editura C.H. Beck

Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck.

Nicio parte din această lucrare nu poate fi copiată fără acordul scris al Editurii C.H. Beck.

Editura C.H. Beck 
Str. Serg. Nuţu Ion nr. 2, sector 5, Bucureşti
021 410.08.47; 021 410.08.09;
021 410.08.73; 021 410.08.46

Fax: 021 410.08.48
E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Redactor: Oana Dimitriu
Tehnoredactor: Elena Zorzoliu

11 agentii de media, amendate cu 3,2 milioane de euro de Consiliul Concurentei

Consiliul Concurenţei a sancţionat 11 companii din industria media cu amenzi în valoare totală de 14.567.555 lei (aproximativ 3,2 milioane euro).

 articol preluat din Pagina de Media,
autor Iulia BUNEA

Autoritatea de concurenţă a constatat că cele 11 companii au participat la o înţelegere anticoncurenţială având ca obiect eliminarea de pe piaţa comercializării serviciilor de comunicare prin media, a agenţiilor media concurente.

„Acţiunile comune, prin care companii concurente îşi coordonează comportamentul comercial, constituie o încălcare a regulilor de concurenţă.
Consiliul Concurenţei a ţinut cont, însă, de demersurile companiilor de a realiza şi promova un set de principii care să asigure transparenţa şi profesionalismul în piaţa media.
Considerăm că existenţa unor norme de autoreglementare a profesiei, adaptate la cerinţele specifice pieţei, sunt bine venite în măsura în care contribuie la crearea unui mediu echitabil pentru toţi actorii din piaţă”

a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

În prezent, Consiliul Concurenţei colaborează cu companiile din domeniu, respectiv cu asociatia de profil, Uniunea Agenţiilor de Publicitate din România, pentru a elabora un set de principii care să asigure transparenţa şi profesionalismul pe această piaţă(...).

Cele 11 companii implicate şi sancţionate sunt:

 Brand Programming Network S.A.: 280.296 lei (62.500 euro)
• B.V. McCann-Erickson S.R.L.: 3.218.755 lei (717.719 euro)
• Groupm Media Operations S.R.L.: 230.011 lei (51.288 euro)
• Initiative Media S.A.: 2.498.443 lei (557.104 euro)
 Mediacom Romania S.R.L.: 1.328.727 lei (296.280 euro)
• Mediaedgecia Romania S.R.L.: 967.226 lei (215.672 euro)
• Mindshare Media S.R.L.: 949.672 lei (211.758 euro)
• Opti Media S.R.L.: 599.636 lei (133.707 euro)
• Starcom Mediavest Group S.R.L.: 1.849.843 lei (412.479 euro)
• United Media Services S.R.L.: 498.748 lei (111.211 euro)
 Zenith Media Communications S.R.L.: 2.146.199 lei (478.560 euro)

Presedintele Consiliului Concurentei doreste colaborare cu Parchetul / Metro, Selgros, Mega Image si Interex risca amenzi de pana la 4% din cifra de afaceri

Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei, a spus marti ca si-ar dori o prezenta mai activa a Parchetului General in cazurile de incalcare a concurentei astfel incat sa creasca elementele de descurajare inclusiv prin posibilitatea unor condamnari penale.

Chiritoiu a mai spus, la conferinta de inchidere a proiectului european 'Economie, legislatie si concurenta', organizata de Freedom House, ca in investigatia pe piata de retail alimentar se va lua o decizie pana la sfarsitul acestui an: patru mari retaileri, Metro, Rewe, Mega Image si CDE R Interex sunt anchetati pentru intelegere "pe verticala" cu furnizorii si risca amenzi intre 2 si 4% din cifra de afaceri.

Articol preluat din Hotnews.ro 

Chiritoiu a anuntat marti ca autoritatea de concurenta a finalizat rapoartele de investigatie pe piata comercializarii produselor alimentare. Aceste dosare vor fi trimise companiilor si vor fi audieri la sfarsitul lunii octombrie. 

  • "Ma astept ca pana la sfarsitul acestui an sa avem o decizie in aceasta investigatie. Genul acesta de intelegeri pe verticala intre retaleri si furnizorii lor sunt considerate de gravitate medie si sanctiunile se pot situa intre 2% si 4% din cifrele de afaceri", a declarat marti Bogdan Chiritoiu prezent la conferinta de inchidere a proiectului european 'Economie, legislatie si concurenta', organizata de Freedom House.

In septembrie 2009, Consiliul Concurentei a declansat patru investigatii privind potentiala incalcare a Legii Concurentei si a Tratatului CE, de catre comercianti cash and carry, comercianti cu amanuntul si furnizori de produse alimentare.

Investigatiile privesc posibile intelegeri anticoncurentiale intre comercianti si furnizorii acestora, referitoare la stabilirea preturilor de vanzare sau de revanzare, cu potentiale efecte asupra bunastarii consumatorilor finali.

Prima investigatie vizeaza societatile membre ale grupului Metro (Metro Cash & Carry Romania SRL, real, Hypermarket Romania SRL, MGB Metro Buying Group SRL) si furnizorii acestora. Cea de- a doua investigatie are in vedere societatile grupului Rewe (Selgros Cash & Carry SRL si Billa Romania SRL), in timp ce a treia si a patra privesc societatile Mega Image, CDE R Interex si furnizorii acestora.

Activitatea desfasurata de catre aceste societati reprezinta aproximativ 40% din valoarea totala a comertului modern alimentar romanesc.

Președintele Consiliului Concurenţei cere cuplarea amenzilor cu "puşcăria" pentru managerii care încalcă legislaţia: "Efectul de descurajare va fi mai puternic"

Parchetul ar trebui să aibă o prezenţă mai activă în cazurile de concurenţă, "puşcăria" pentru managerii care încalcă legislaţia în domeniu având un efect de descurajare mai puternic, deşi amenzile acordate de Consiliul Concurenţei sunt mari, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele autorităţii [la conferinta de închidere a proiectului „Economie, Legislație, Concurență” - pregătire interdisciplinară pentru magistrați].

articol preluat din Gândul.info

Bogdan Chirițoiu: „Trebuie să fim un pic mai fioroşi şi credibili în faţa avocaţilor şi clienţilor lor, şi să-i facem să înţeleagă că dacă nu se ajunge la o rezolvare amiabilă, sancţiunea va fi confirmată de instanţă"Bogdan Chirițoiu: „Trebuie să fim un pic mai fioroşi şi credibili în faţa avocaţilor şi clienţilor lor, şi să-i facem să înţeleagă că dacă nu se ajunge la o rezolvare amiabilă, sancţiunea va fi confirmată de instanţă""Parchetul are un rol important în cazurile de încălcare a legislaţiei în domeniul concurenţei. Ştie mai bine să facă investigaţii, are acces să culeagă probe pe care noi nu le avem. Este important pentru noi să avem investigaţii mai bune şi să avem acces la probele obţinute de Parchet. De asemenea, aş vrea să văd o prezenţă mai activă în cazurile de concurenţă a Parchetului, pentru că dacă vorbim de descurajare, amenzile noastre sunt mari, dar dacă le cuplăm şi cu puşcăria pentru manageri sau pentru cei implicaţi, efectul de descurajare va fi şi mai puternic", a spus Chiriţoiu la o conferinţă.

El a menţionat că descurajarea încălcărilor prevederilor legale, precum şi creşterea gradului de acceptare a sancţiunilor, ar trebui să fie preocupările principale ale Consiliului Concurenţei în următorii ani.

"Aş vrea să ajungem la o fază la care să avem mai puţine încălcări ale legii concurenţei şi de asemenea să avem mai multe cazuri rezolvate pe o cale mai puţin conflictuală, adică nu prin procese. Ştiu că cei care trăiesc din procese nu sunt foarte fericiţi, dar aş vrea să ajungem să avem mai multe rezolvări ale cazurilor în afara instanţei. Pentru asta este important să existe proceduri legale şi există în lege o serie de stimulente în acest sens, pe care le vom perfecţiona când vom modifica legea anul viitor, şi trebuie să fim un pic mai fioroşi şi credibili în faţa avocaţilor şi clienţilor lor, şi să-i facem să înţeleagă că dacă nu se ajunge la o rezolvare amiabilă, sancţiunea va fi confirmată de instanţă", a explicat Chiriţoiu.

Preşedintele instituşiei a menţionat că, dacă la construirea cazurilor Consiliul Concurenţei stă bine, problemele apar în momentul în care trebuie să justifice amenzile aplicate în faţa instanţelor.

"Avem cazuri bine construite, cifrele ne sunt favorabile în acest sens. Evident că pot fi îmbunătăţiri. Consiliul stă mai prost în a convinge instanţele că nivelul sancţiunilor este justificat. Trebuie să înţelegem instanţele şi să avem argumente pentru a justifica nivelul amenzilor aplicate. Este important, de asemenea, să aveam o colaborare cu instanţele, să ajungem la o înţelegere a regulilor în domeniul concurenţei pentru a descuraja excesiva aplecare spre litigii în acest domeniu", a adăugat Chiriţoiu.

El a menţionat că din deciziile pe care Consiliul Concurenţei le emite, doar sub 10% nu sunt atacate în instanţă.

Decizia în investigatia privind retailul alimentar, spre finalul anului (Agerpres)

Bucureşti, 30 sep /Agerpres/ - O decizie în investigaţia privind retailul alimentar ar putea fi luată până la finalul anului, iar o audiere ar putea avea loc la sfârşitul lunii octombrie, a declarat, marţi, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei [în cadrul conferinței de închidere „Beneficiile competiției, investigarea practicilor anticoncurențiale” organizată de Freedom House România].
 
"Investigaţia privind retailul alimentar a fost finalizată în prima parte a anului. Rapoartele de investigaţie au fost transmise companiilor. Va exista o audiere la sfârşitul lunii octombrie şi mă aştept să avem o decizie până la sfârşitul acestui an. Ce urmărim acolo sunt relaţii între patru lanţuri de magazine şi furnizorii lor: Interex, Metro, Selgros şi Mege Image.  Există o propunere de sancţionare", a spus Chiriţoiu. 
 
În ceea ce priveşte sancţiunile, Chiriţoiu a spus că pentru înţelegeri pe verticală, între lanţurile de magazine şi furnizorii lor, acestea fiind considerate de gravitate medie, sancţiunile sunt cuprinse între 2% şi 4% din cifra de afaceri. La aceste sancţiuni se mai pot adăuga creşteri în funcţie de durată sau circumstanţe agravante ori pot fi acordate reduceri în funcţie de circumstanţe atenuante. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu)

Mai putin de 10% din deciziile Consiliului Concurentei nu sunt contestate, în SUA rar se ajunge la procese (Agerpres)

Bucureşti, 30 sep /Agerpres/ - Mai puţin de 10% din deciziile Consiliului Concurenţei nu sunt atacate în instanţă, în timp ce, în Statele Unite ale Americii, rar se ajunge la procese cu autorităţile, a declarat, marţi, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, prezent la conferinţa de închidere a proiectului european 'Economie, legislaţie şi concurenţă'.
 
"Dacă ne uităm la numărul de cazuri care sunt în instanţă comparativ cu numărul de cazuri care ajung în instanţă în SUA diferenţa este imensă. Sunt rare situaţiile în care americani ajung la procese mai ales cu autorităţile. La noi este enorm. Sub 10% din deciziile noastre nu sunt atacate în instanţă. Este o imensă risipă de resurse la nivelul societăţii, ocupăm timpul instanţelor, ocupăm timpul avocaţilor, ocupăm timpul nostru în loc să ne ocupăm de alte cazuri trebuie să ne ocupăm ani de zile de tot felul de dosare. Ar fi un mare câştig de eficienţă a activităţii noastre dacă lucrurile s-ar rezolva într-un mod amiabil", a spus Chiriţoiu. 
 
Preşedintele Consiliului Concurenţei a spus că ar vrea să se ajungă la o fază în care să existe mai puţine încălcări ale legii concurenţei în România şi la o rezolvare pe o cale mai puţin confruntaţională, prin procese. Iar pentru a ajunge aici trebuie să existe proceduri legale care să permită aceasta şi există în lege o serie de stimulente, iar Consiliul Concurenţei să fie "suficient de fioros, de credibil" în faţa avocaţilor şi a clienţilor lor că, în cazul în care nu se ajunge la o rezolvare amiabilă, va urma o sancţiune care va fi confirmată de instanţă. 
 
"Atunci este important pentru Consiliu să reuşim să avem cazuri bine construite care să fie credibile în faţa instanţelor. În general Consiliul are o performanţă destul de bună.... Consiliul stă mai prost în a convinge instanţele că nivelul sancţiunilor este cel justificat. Partea în care văd eu că noi trebuie să lucrăm mai mult, să înţelegem modul de gândire al instanţelor, să justificăm mai bine de ce dăm amendă de x şi nu e jumătate din x. Este important să avem această colaborare cu instanţele dacă vrem să înţelegem noi modul dumneavoastră de a gândi, dar şi dumneavoastră modul nostru de a gândi şi să ajungem la o înţelegere comună a regulilor de concurenţă, care să ne permită să avem cazuri care să stea în picioare în faţa dumneavoastră şi care după aceea să descurajeze excesiva aplecare spre litigii pe care o avem cel puţin în domeniul nostru", a spus Chiriţou.
 
De asemenea, acesta a spus că dacă s-ar ajunge la puşcărie pentru manageri atunci efectul ar fi şi mai descurajant pentru cei care vor să încalce Legea concurenţei.
 
Proiectului "Economie, Legislaţie şi Concurenţă: Pregătire Interdisciplinară pentru Magistraţi" este finanţat de Comisia Europeană prin programul Civil Justice, derulat de Freedom House România în parteneriat cu Institutul Naţional al Magistraturii, Consiliul Concurenţei, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Asociaţia Naţională a Specialiştilor în Achiziţii şi Magistrats Européens pour la Démocratie et el les Libertes (MEDEL). AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu)

Curtea de Justitie a Uniunii Europene: Taxa de poluare descurajeaza punerea in circulatie a unor vehicule de ocazie cumparate din alte state membre/ Ce efecte va avea ordonanta Curtii

Curtea de Justitie a Uniunii Europene de la Luxembourg considera ca ordonanta privind taxa auto din ianuarie 2012 incalca legislatia europeana. Potrivit unor juristi, sunt discriminatorii taxele incasate in 2012 din cauza suspendarii din legea 9/2012 a platii taxelor pentru inmatriculare interne. Aceste taxe ar trebui restituite daca cetatenii care le-au platit vor deschide procese. In ce priveste perioada  ianuarie 2013 - martie 2014 (cand a fost introdus timbrul de poluare), Curtea a sublinat ca legea aplicata in acest interval aduce o modificare esentiala care inlatura discriminarea. 

România a înfăptuit progrese în eliminarea politicilor economice represive

“România a înfăptuit progrese în eliminarea politicilor economice represive.”

Scorul libertăţii economice al României în 2014 este de 65.5, ţara noastră ocupând locul 62 din lume si locul 29 în Europa, afişând îmbunătăţiri şi câştiguri în toate cele 10 libertăţi economice. România, în prezent, experimentează cel mai înalt scor de libertate economică din istoria recentă. Eficienţa reformelor structurale au propulsat economia României catre una moderat-liberă.

Cu toate acestea, condiţia actuală a independenţei justiţiei si nivelul de corupţie din ţara noastră rămân probleme cruciale ce obstrucţionează tranziţia României către o economie volatilă orientată spre piaţă, revendicând reforme instituţionale mai aprofundate. 

UE si-a deschis complet piata pentru vinurile din Republica Moldova

Consiliul de Miniștri a votat în unanimitate astăzi propunerea Comisiei Europene privind accesul neîngrădit pe piața UE a vinurilor din Republica Moldova începând cu data de 1 ianuarie 2014.

Comisia propusese liberalizarea completă a importurilor UE de vinuri moldovenești în 25 septembrie 2013. Cu 10 zile înainte, Federația Rusă impusese embargou pe vinurile din Republica Moldova într-o încercare de a convinge Chișinăul, prin măsuri de forță, să nu semneze Acordul de Asociere cu UE la Vilnius.

Premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, şi Comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian CioloşPremierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, şi Comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian CioloşDacian Cioloș, Comisarul european pentru agricultură, a salutat decizia Consiliului UE, spunând că aceasta arată că „dincolo de semnale politice, Uniunea Europeană este solidară cu partenerii ei, prin măsuri cu impact economic concret.”

„Sunt convins că vinurile moldovenești își vor găsi locul pe piața europeană, o piață de peste 500 de milioane de consumatori, interesați de calitate, de diversitate, de tradiție, o piață deschisă cu reguli clare și transparente”, a mai spus Cioloș.

Prin decizia de astăzi a Consiliului UE este revocat regimul prezent al importurilor de vinuri din Moldova care prevede o cotă de 240.000 de hectolitri de vin pe an. În domeniul vinurilor, este devansată astfel cu aproximativ un an data intrării în vigoare a Acordului de Asociere cu UE parafat recent la Vilnius.

Bruxellesul aproba ajutorul de stat pentru presa daneza

Comisia Europeană a aprobat schema de finanţare daneză pentru media, gasind-o în conformitate cu regulile europene privind ajutorul de stat. Aceasta va rula între 2014 şi 2019, cu un buget anual de aproximativ 52 de milioane de euro, susţinând crearea de conţinut de calitate şi diseminarea acestuia pe toate tipurile de canele media.

Intervenție video a unui expert al Comisiei Europene la seminarul Profesioniștii Concurenței

Valentin Mircea si Ewoud SakkersValentin Mircea si Ewoud SakkersEwoud Sakkers, expert al Comisiei Europene, DG Competition, se alătură lui Valentin Mircea, fost vicepreședinte al Consiliului Concurenței în susținerea lucrărilor seminarului profesional pe tema Concurenței organizat de EurActiv NetworkMircea și Asociatii și Freedom House România, joi, 28 noiembrie.

Cu o experiență vastă în materie de concurență, Ewoud Sakkers este unul dintre autorii publicaţiei "Compliance Matters" editată de Comisia Europeana şi co-autor al lucrării "European Cartel Digest". 

Seminarul specializat de joi, 28 noiembrie 2013, are drept temă "Prevenirea riscului de încălcare a regulilor de concurenţă - un obiectiv realizabil".  

Metode de investigatie ale inspectorilor UE de concurenta

Intr-o investigatie din vara, inspectorii au confiscat iPhone-ul CEO-ului Orange SA din Franta, cautand dovezi privind abuzul de pozitie dominanta, dupa cum a dezvaluit recent chiar directorul executiv al companiei franceze.

Inspectorii Comisiei Europene insarcinati cu monitorizarea practicilor anticoncurentiale utilizeaza din ce in ce mai mult mijloace electronice de investigatie pentru a obtine dovezile necesare cu privire la posibilele incalcari ale dreptului concurentei. Simultan cu descinderea de la Orange, din Franta, au fost efectuate raiduri la Deutsche Telekom si Telefonica, soldate si acestea cu confiscari de telefoane mobile, laptopuri si DVD-uri. Inspectorii anti-cartel au copiat datele stocate pe dispozitive si au folosit software de investigatie pentru a analiza mesajele si emailurile. Inspectorii UE au de asemenea puterea de a bloca conturile de email ale companiilor si de a le scana pentru a obtine probe relevante.

Acest tip de practici face parte din rutina inspectorilor de concurenta. John Temple Lang, fost director pentru telecomunicatii si media in cadrul DG Competition al Comisiei Curopene, acum membru al unei mari firme internationale de avocatura, a accentuat necesitatea ca mandatele de perchezitie sa fie elaborate cu grija. John Temple Lang a spus ca inspectorii UE nu trebuie sa nu isi depaseasca mandatul si sa incalce confidentialitatea datelor companiei, aceasta din urma fiind protejata de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Cititi mai multe la: http://www.bloomberg.com/news/2013-10-16/orange-ceo-s-iphone-seized-as-eu-antitrust-raiders-go-high-tech.html

Concurenta in mediul online

Joaquin Almunia, Vicepresedintele Comisiei Europene responsabil de politica de concurenta, a sustinut un discurs la inceputul saptamanii la London School of Economics unde a abordat problematica aplicarii legislatiei din domeniul concurentei in mediul online.

Almunia a accentuat provocarile noi generate de catre economia virtuala, concentrandu-se asupra usurintei cu care companiile de succes pot ajunge in pozitii dominante.

.000.000.000... Cum previi o amenda cu multe zerouri? Seminar specializat sustinut de Valentin Mircea

O mare companie a fost amendata cu o suma uriasa, 561 milioane euro, in luna martie 2013 pentru nerespectarea unei reguli de concurenta pe care si-a asumat-o in mod expres. Compania avea unul din cele mai complexe programe de conformare cu regulile de concurenta ("competition compliance") si totusi a gresit. Cum poate fi asigurata respectarea regulilor de concurenta si cum pot fi evitate sanctiunile considerabile aplicabile in situatia nerespectarii? Vestea buna este ca acest obiectiv poate fi realizat, pe baza unei abordari corecte. 
Acesta este subiectul de maxima actualitate despre care va vorbi Valentin Mircea, fost vicepresedinte al Consiliului Concurentei, in cadrul unui seminar specializat organizat de EurActiv Network, Mircea si Asociatii, Freedom House Romania. 

Almunia: Victimele practicilor anticoncurentiale sa fie despagubite de contravenienti

“O situaţie în care contravenientul este sancţionat de o autoritate din domeniul concurenţei şi apoi oferă compensaţie victimelor pentru pagubele suferite ar trebui să fie regula, nu excepţia”“O situaţie în care contravenientul este sancţionat de o autoritate din domeniul concurenţei şi apoi oferă compensaţie victimelor pentru pagubele suferite ar trebui să fie regula, nu excepţia”La conferinţa anuală a Colegiului Europei ce s-a desfasurat în 7 noiembrie 2013, Joaquin Almunia, vicepreşedintele al Comisiei Europene şi Comisar responsabil de politicile în domeniul concurenţei, a explicat noua propunere de Directivă pentru recuperarea pagubelor cauzate de practici anticoncurenţiale.

Joaquin Almunia a accentuat inadecvările regimului curent, ce permit multor contravenienţi să evite răspunderea în daune către victime, în ciuda existenţei unui drept bine fundamentat la compensare.

În prezent, legislaţia europeană cere ca recuperarea prejudiciului să se facă sub forma unei acţiuni în instanţă separate de acţiunea prin care se constată încălcarea normelor concurenţei.

  • Numai 25% din deciziile Comisiei din perioada 2008-2012 privind existenţa unui cartel sau a altor încălcări ale legislaţiei antitrust au fost urmate de acţiuni în daune. Iar lucrurile stau mai rău, căci aceste acţiuni în daune au fost concentrate în special în trei state membre – Regatul Unit, Germania şi Olanda – şi aproape toate aceste acţiuni au fost aduse de mari companii”, a spus comisarul Joaquin Almunia.

Noua propunere de Directivă va permite utilizarea în instanţă a constatărilor autorităţilor de concurenţă drept probe de netăgăduit care atestă încălcarea normelor de competiţie. De asemenea, victimele vor putea aştepta până când deciziile consiliilor de concurenţă sunt emise, fără ca termenul de prescripţie să curgă în aceste cazuri. Mai mult, noua Directivă va simplifica accesul la probele necesare în cursul procesului.

Joaquin Almunia a pus accentul pe dreptul primordial al victimelor de a primi compensaţie pentru pagubele suferite:

  • “O situaţie în care contravenientul este sancţionat de o autoritate din domeniul concurenţei şi apoi oferă compensaţie victimelor pentru pagubele suferite ar trebui să fie regula, nu excepţia”.


Puteti gasi mai multe informatii la: http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-13-887_en.htm

Valentin Mircea despre contractul dintre Loterie si Novomatic: Este periculoasa combinatia "pozitie dominanta-contract pe termen lung-exclusivitate"

Parteneriatul dintre Loteria Romana si grupul austriac Novomatic semnat, vineri, pe o perioada 15 ani in domeniul videoloteriei ar putea ridica mai multe probleme de concurenta. "Pe scurt, combinația poziție dominantă-contract pe termen lung-exclusivitate este una periculoasă - închide practic piața și elimină, în timp, concurenții furnizorului care beneficiază de un astfel de contract", a declarat pentru HotNews.ro Valentin Mircea, specialist pe probleme de concurenta, fost vicepresedinte al Consiliului Concurentei. Acesta explica pe larg care sunt toate semnele de intrebare pe care le ridica un astfel de contract din punct de vedere al respectarii regulilor de concurenta.
 
Valentin Mircea precizeaza ca astfel de contracte nu sunt interzise în mod automat, dar pot ridica probleme atunci când sunt încheiate cu o firmă care este dominantă pe piață, adica are o cotă de piață mai mare de 40%, și cand sunt exclusive, adica nu presupun sau nu permit existența mai multor contracte de același tip. Un exemplu este furnizarea sistemelor de tip video-loterie de la mai mulți furnizori, în același timp. Problema care ar putea aparea este că prin durata lungă a contractului este împiedicată intrarea pe piață a unor firme concurente cu furnizorul care a semnat contractul pe termen lung.

Pentru a putea fi totuși permise, contractele exclusive pe termen lung (în accepțiunea Comisiei Europene ”termen lung” înseamnă mai mult de 5 ani) trebuie să fie justificate de necesitatea realizării unor investiții foarte mari și ar trebui să fie legate de perioada de amortizare a acestor investiții, a precizat Mircea Valentin. 

Comisia Europeană a emis în această privință Orientările privind restricțiile verticale - disponibile aici. 
Conform pct.146 din aceste orientări: ”În cazul unor investiții majore, specifice unei relații contractuale, se poate justifica o obligație de neconcurență care depășește cinci ani. O investiție specifică relațiilor contractuale ar putea fi, de exemplu, instalarea sau adaptarea unui echipament de către furnizor, atunci când acest echipament poate fi utilizat ulterior numai pentru producerea de componente destinate unui anumit cumpărător. Investițiile generale sau specifice unei anumite piețe care se referă la capacități (suplimentare) nu sunt considerate, în mod normal, investiții specifice unei relații contractuale”.

Potrivit lui Mircea Valentin, trebuie notat că nu rezultă, pe baza informațiilor disponibile, că Novomatic ar crea un produs cu totul și cu totul nou, special pentru Loteria Română, așa că nu ar fi vorba de o investiție specifică ci de una generală. În acest caz, durata contractului nu poate depăși 5 ani.

Citește articolul aici

România construiește autostrăzi de 3 ori mai scump decât Bulgaria - Raport CC

Astăzi a fost publicat raportul Consiliului Concurenței privind piața lucrărilor de construcții de drumuri și autostrăzi. Întrebarea care rămâne este - există carteluri și dacă da, unde sunt ele în această piață ? Conform raportului dat publicității astăzi, există factori care favorizează comportamente anticoncurențiale atât pe piața lucrărilor de drumuri și autostrăzi, cât și în amonte, pe piețele materialelor de construcție.

Detalii pe hotnews.ro

Obiectivul politicii de concurenţă europene

Adina CLAICI, Senior Economic Analyst, DG Competition – Comisia Europeană, a abordat în cadrul seminarului de pregătire pentru magistraţi români organizat de Freedom House România, politica de concurenţă a Uniunii Europene. Doamna Claici a amintit că politica de concurenţă se sprijină pe trei piloni principali, respectiv politica antitrust, ajutoarele de stat şi controlul concentrărilor.

În cadrul prezentării sale, doamna Claici a definit pentru audienţă, cu referire la textul OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), obiectivul politicii de concurenţă europene ”de a spori bunăstarea consumatorilor prin promovarea concurenței și controlul practicilor care ar putea-o restricționa. Piețe mai competitive duc la scăderea prețurilor pentru consumatori, intrarea de noi furnizori pe piata, mai multe investiții, îmbunătățirea calitatii produselor, mai multe inovatii. În general, un nivel ridicat de concurență duce la nivele ridicate de bunăstare și creștere economică.”

Fabio FILPOFabio FILPOÎn cadrul seminarului a luat cuvântul şi Fabio Filpo, avocat specializat în dreptul european al concurenţei, FretiniVergano – European Lawyers. Mesajul domnului Filpo pentru judecătorii şi procurorii români a fost legat de complementaritatea dintre analiza economică şi interpretarea juridică. El a explicat importanţa perspectivei multidisciplinare în dezvoltarea investigaţiilor privind încălcari ale concurenţei.

Competiţia din telecomunicaţii – Valentin Mircea

Telecomunicaţiile (comunicaţiile electronice) sunt, fără îndoială, un fenomen din ce în ce mai prezent şi mai important în vieţile fiecăruia dintre noi şi pentru evoluţia mediului de afaceri, în ansamblul său.  Având în vedere că este infrastructura economiei digitale, de dezvoltarea acestui sector depinde evoluţia acesteia şi, indirect, evoluţia multor altor sectoare economice.  Avem motive să fim mulţumiţi de starea actuală în ceea ce priveşte pieţele de telecomunicaţii ?

Citeşte articolul integral
Abonează-te la acest feed RSS