Comisia a pezentat primul Raport anticoruptie. DNA – exemplu de bune practici in UE

DNA se numara printre cele cinci exemple de buna practica prezentate, alaturi de institutii din Slovenia, Letonia, Croatia si Spania.

Primul raport anticoruptie in UE a fost prezentat de comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom si a fost urmat de un briefing tehnic „off the record” sustinut de experti ai Directiei Generale Afaceri Interne.

Coruptia continua sa ramana una dintre cele mai mari provocari in UE, un fenomen care costa economia comunitara circa 120 de miliarde de euro pe an, se mentioneaza intr-un comunicat al Comisiei Europene. In pofida initiativelor legale si politice ale statelor membre, rezultatele eforturilor anticoruptie in UE raman in general nesatisfacatoare, mai precizeaza executivul comunitar. 

Raportul anticoruptie arata ca natura si amploarea coruptiei variaza de la un stat membru la altul si ca eficienta politicilor anticoruptie poate fi diferita. Raportul va contine o sectiune in care se vor prezenta pe scurt principalele concluzii si vor fi descrise trendurile asociate cu coruptia din UE, precum si un capitol tematic, care se va concentra pe achizitiile publice si pe masurile anticoruptie in cadrul sistemelor nationale. 

Documentul include sectiuni dedicate fiecarei tari si o prezentare a situatiei la zi privind coruptia, identificand chestiunile care necesita mai multa atentie pe viitor si evidentiind bunele practici care i-ar putea inspira pe altii. 

În ceea ce privește România, corupţia măruntă, dar şi corupţia politică, rămân o problemă de sistem. Printre recomandări, documentul atrage atenţia că anchetele în cazul corupţiei la nivel înalt trebuie să fie independente. 

În ultimii ani, s-au înregistrat reforme în combaterea corupţiei, dar, constată raportul Comisiei,  rezultatele acestor reforme nu sunt ferme şi sunt usor reversibile. În anchetarea marilor corupţi s-au făcut unii paşi înainte, cu toate acestea – arată raportul – voinţa politică în lupta anti-corupţie şi în promovarea integrităţii este fluctuantă.

Comisia recomandă României să pună la punct Coduri de conduită cuprinzătoare pentru oficialii aleşi. În plus, e nevoie de sancţiuni mai aspre pentru practici corupte.

Tot la recomandări, Comisia atrage atenţia asupra consolidării mecanismelor de prevenire şi control în ceea ce priveşte achiziţiile publice, în companiile statului sau controlate de stat.

O altă recomandare a Bruxelles-ului: practici mai bune pentru prevenirea şi detectarea conflictelor de interese în rândul oficialilor publici. Nu în ultimul rând, României i se cer strategii pentru reducerea corupţiei în sistemul de sănătate. 

Pe de alta parte, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) se numara printre cele cinci exemple de buna practica prezentate in acest raport alaturi de tari precum Slovenia, Letonia, Croatia si Spania. In ultimii sapte ani, peste 90 % din persoanele trimise in judecata au fost confirmate prin decizii definitive ale instantelor. De asemenea, raportul apreciaza structura DNA care incorporeaza, alaturi de procurori, reprezentanti ai politiei judiciare, specialisti in achizitii publice, specialisti economici, financiari si din domeniul IT.

În cazul Romaniei, perceptia de coruptie este intre 84% si 99%, in timp ce procentul celor care au dat mita este de 6-29 %. 57% dintre respondentii romani considera ca sunt afectati personal de fenomenul coruptiei. 

Raportul poate fi citit aici sau descarcat mai jos. 

Mai multe articole pe aceasta tema: 

acr_2014_en.pdf