Register

De la cultura spagii la „destelenirea” coruptiei - interviu cu Angela FILOTE, sefa Reprezentantei CE

Cu o experienţă de 20 de ani în relaţii internaţionale şi diplomaţie, Angela Filote este, începând din ianuarie 2014, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.Cu o experienţă de 20 de ani în relaţii internaţionale şi diplomaţie, Angela Filote este, începând din ianuarie 2014, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.Programul „Bursele europene: Jurnalişti în Dialog”, iniţiat de Freedom House România şi Comisia Europeană, ne-a facilitate întâlnirea cu înaltul oficial european, doamna Angela Filote având amabilitatea de a acorda ziarului „Viaţa liberă” un interviu în exclusivitate.

• Ovidiu AMĂLINEI (Viața liberă, Galați) 



- România se află la capătul primului ciclu comunitar (2007-2013). Care au fost punctele forte şi punctele slabe ale României în această perioadă?

- La puncte forte, aş începe direct cu lupta împotriva corupţiei, pentru că în acest domeniu nu multă lume şi-ar fi închipuit că se va ajunge la rezultatele la care s-a ajuns.

Important este că lupta aceasta continuă şi se încearcă desţelenirea corupţiei, se lucrează la rădăcină, la cauzele fenomenului.

Este însă un efort pe termen lung, vor mai trece probabil câţiva ani până când nu va mai exista această cultură a şpăgii, a mitei şi a credinţei populare că fără asta nu se poate în anumite domenii.

Este o problemă sistemică şi are nevoie de soluţii sistemice, dar iată că ele au început să apară. 

- Unde am stat mai puţin bine?


- La puncte mai puţin reuşite, aş menţiona capacitatea administrativă, capacitatea de a ţine pasul cu statutul de stat membru în UE, cu toate drepturile şi obligaţiile administrative şi legislative, capacitatea de a aplica legile care s-au adoptat la nivelul UE.

Aici, desigur, criza nu a ajutat - au fost tăieri salariale, reduceri de personal, dar cumva trebuie găsite soluţii, pentru că altfel oamenii nu pot beneficia la maximum de calitatea lor de cetăţeni ai UE.

- Avem, totuşi, pe Justiţie, derapaje precum blocarea anchetelor privind parlamentarii. Cum pot ele influenţa rapoartele MCV şi poziţia CE faţă de România?


- Atâta timp cât vor exista astfel de derapaje, va exista şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). Este foarte clar.

Fără astfel de derapaje, probabil că nu ar mai fi nevoie de un astfel de mecanism, pentru că în mai multe momente-cheie sistemul de justiţie a demonstrate deja că este suficient de puternic pentru a rezista presiunilor, fără a fi nevoie de o intervenţie a CE sau a comunităţii internaţionale.

 

Europa dă în clocot


- Care sunt marile provocări ale CE în perioada care vine?


- Cea mai mare este să găsim o soluţie astfel încât ieşirea din criza economică, lucru care se întâmplă deja, să fie percepută la nivelul cetăţeanului. Să avem, dacă vreţi, o distribuire mai echitabilă a avantajelor de integrare economică şi a avantajelor ieşirii din criza economică.

De asemenea, foarte important pentru CE este să reuşească să gândească nişte programe şi nişte politici europene care să creeze locuri de muncă; şi nu orice fel de locuri de muncă, ci locuri de muncă bine plătite. Dar aici e nevoie de cooperarea deplină a statelor membre, pentru că există anumite politici pe care numai statele membre pot să le decidă, iar CE poate doar să le sprijine. 

- Ultimele alegeri parlamentare au dus la creşterea acceselor naţionaliste şi xenofobe. Pot ele să ducă la adâncirea unor falii în spaţiul comunitar?


- Personal, nu cred asta, dar sigur că rămâne de văzut cum vor acţiona aceşti noi parlamentari europeni.

Părerea mea este că, odată intraţi în mecanismul decisional al UE, vor vedea mai bine meritele aşa-numitelor metode comunitare şi meritele cooperării la nivelul UE şi vor încerca să îmbunătăţească sistemul de luare a deciziilor şi legislaţia care se adoptă la Bruxelles, nu să oprească acest sistem. Iar loc de mai bine există întotdeauna.

- Cum este pregătită UE să răspundă unor provocări precum conflictul dintre Ucraina şi Rusia?


- Până acum, UE şi-a pus la dispoziţie şi în aplicare toate instrumentele pe care le are, astfel încât să păstreze această logică a cooperării şi a dialogului deschis şi să reziste tentaţiei de a intra într-un conflict precum cel generat din logica Războiului Rece.

Avem însă şi alte instrumente pe care le putem folosi, respectiv sancţiunile de generaţia a treia, ce implică efecte economice extinse, dar sperăm că nu va fi nevoie de aşa ceva. 

- În cazul în care, de exemplu, se ajunge la o oprire a furnizării gazelor, poate face faţă UE?


- CE a propus deja o strategie energetică în care sunt prevăzute măsuri pe termen scurt, precum cele privind iarna care va veni, dar şi măsuri pe termen mediu şi lung, iar ceea ce ne propunem este să ajungem la o situaţie în care să se poată transporta energie din oricare parte a UE către oricare altă parte, tocmai pentru a creşte gradul de securitate energetică a UE per ansamblul ei.

Ce preţ au... banii europeni

- Pe fondurile europene, care ar fi principalele oportunităţi pentru România în exerciţiul bugetar 2014-2020?


- În primul rând, România va obţine fonduri mai mari în noua perspectivă financiară, chiar dacă nu a reuşit să folosească toate fondurile pe care le-a avut în perioada 2007-2013.

Primii şapte ani de după aderare au fost, într-un fel, o perioadă de probă, o perioadă în care am avut cu toţii foarte multe de învăţat, atât România, cât şi CE în materie de utilizare a fondurilor structurale şi de investiţii.

Sunt sigură că rata de absorbţie va deveni mult mai bună.

Sperăm totodată - pentru noi este chiar mai important decât rata de absorbţie - că vom avea o calitate mai bună a proiectelor finanţate cu fonduri europene, în sensul că ele vor avea un impact palpabil la nivelul cetăţeanului. Pentru că nu ne dorim cheltuirea banilor cu orice preţ, ci pentru obţinerea unui standard de viaţă mai bun pentru cetăţenii României, cât mai apropiat de media europeană. 

- Politicienii români au tendinţa de a-şi aroga meritele atunci când lucrurile merg bine, iar situaţiile dificile sau controversate să le arunce în curtea Bruxelles-ului. Cum vedeţi această chestiune?


- Din acest punct de vedere, România s-a integrat perfect în UE, pentru că este într-adevăr un fenomen pe care îl observăm în toate statele membre; ţine puţin de logica şi etica lumii politice…

Mai spunem, în glumă, că ne-am obişnuit să fim acuzaţi când lucrurile nu merg bine, iar atunci când merg bine, alţii să culeagă laurii, dar sigur că asta nu este o poziţie confortabilă.

Este important ca lumea să înţeleagă bine cum se întâmplă lucrurile, că nu există un Bruxelles abstract. Cei care decid la Bruxelles sunt cei pe care cetăţenii îi trimit în instituţiile europene, fie în Parlamentul European, fie în Consiliul de miniştri, ei votează tot ce se decide acolo.

Prin urmare, este puţin ciudat ca cineva să se întoarcă de la Bruxelles şi să spună „Bruxelles-ul m-a obligat să fac ceva”; nu te obligă nimeni, ci îţi exerciţi dreptul de vot.

Desigur, contează şi capacitatea unui stat membru de a face alianţe astfel încât să-şi susţină interesele. Iar asta ţine, desigur, şi de experienţa în interiorul UE.

PROIECTE NAŢIONALE

Freedom House România este o organizaţie non-profit, nepărtinică, ce promovează demnitatea umană, libertatea, egalitatea şi democraţia. Freedom House și-a câștigat un renume bine întemeiat, ca promotor al drepturilor fundamentale ale omului și al valorilor democratice, al statului de drept şi al bunei guvernări.

Libertatea este posibilă numai într-un sistem politic democratic ce garantează diversitatea opiniilor, libertatea de expresie, dreptul la liberă informare, libera asociere și credința, protecţia și respectarea drepturilor minorităţilor.

Freedom House România sprijină inițiativele civice non-violente din societățile în care libertatea este refuzată sau amenințată și contestă orice idei și inițiative care contravin dreptului de a fi liber al fiecărui om.

Freedom House în imagini

copyright © 2013 Freedom House | Toate drepturile rezervate